Ce inteligent e domnul Voronin! De ce nu candideaza si la noi?!

Presedintele Vladimir Voronin si IPS Vladimir, Mitropolit al Moldovei, au vizitat, la 10 iulie, manastirea Condrita (...) Voronin a declarat ca singurul partid care a ajutat biserica a fost cel comunist, iar „comunistii de acum nu-s acei care au persecutat biserica, ci cu totul altfel de comunisti. „Nicaieri in Vechiul sau in Noul Testament nu veti gasi nimic de rau despre comunisti”, a mai spus Voronin. El a precizat ca „intre ideologia comunista si doctrina crestina sunt foarte multe asemanari si dupa parerea noastra, a comunistilor, Iisus Hristos a fost primul comunist”. Cand a spus acest lucru, in biserica s-a lasat o liniste de mormant - mitropolitul a zambit, unii preoti au facut o mimica neplacuta, dar nimeni nu a indraznit sa spuna vreun cuvant. (Romanian Global News)
Gresit: o istorie a comunismului ar trebui sa plece de la Adam! Adam a fost primul comunist! El a fost prototipul principiului egalitatii intre oameni, mai ales cand era singur, fara Eva! Odata cu aparitia ei, pentru prima oara in istorie, avantul revolutionar comunist fu infrant de polaritatea de idei specifica societatii ulterioare de tip capitalist (care, asadar, este o chestiune la origine feminina). Ups! De fapt, comunistii nu predau creationismul in scoli, ci darwinismul... Deci nu! Am gresit! Scuze! Maimutza a fost prima fiinta comunista! Si asta cu siguranta inaintea lui Iisus! Dovada: filmul "Planeta maimutelor".
Si e adevarat ca nu exista nici un pasaj in Biblie care sa condamne comunismul. Dimpotriva: sloganul "Nici munca fara paine, nici paine fara munca" isi are origini biblice (II Tesaloniceni 3, 10). Ca si "celebrul" "Crede si nu cerceta"!
In lumina noilor descoperiri de dincolo de Prut, am ajuns la cateva concluzii foarte utile despre alte lucruri importante care nu sunt condamnate de Biblie:
- nazismul;
- fumatul;
- cocaina;
- neacordarea prioritatii de dreapta;
- si, cu voia Dumneavoastra, Domnul Voronin insusi
(am uitat ceva?)

Mea culpa...

Marturisec in fata tuturor: am comis-o! Am participat la un studiu de piata desi nu aveam voie!
Am stat cateva zile sa ma gandesc daca sa spun asta sau nu... Am stat stramb, am judecat drept si am decis sa spun, totusi, pentru ca e strigator la cer. Nu! Nu ca am raspuns la un studiu de piata, desi lucrez in publicitate, ci pentru ca e alarmant ce poate face ISRA Center. Asadar, cred ca acest mesaj se adreseaza SORMA si organelor abilitate ale statului (ce-mi place cum suna "organe" :) ).
Deci (ca sa incep inteligent), ma intorceam obosit acasa acum cateva zile si m-a acostat o tanti pe hol, Alexandra, aflata deja la etajul 2 (eu stau la 3), cu 2 intrebari "Sunteti fumator? Nu ati vrea sa raspundeti la un chestionar?" Instinctual, am vrut sa spun nu. Si nu pentru ca nu aveam chef, ci pentru ca nu eram eligibil (am spus nu si ieri la un studiu similar, dar telefonic). Am masurat-o pe tanti din cap pana-n picioare (nu era cine stie ce exemplar, sa nu fiu inteles gresit) si mi-a scapat un "ok. cum sa nu?!" Am invitat-o la mine (doar nu era sa vorbim pe hol), dupa care si-a scos... "temele": o brosurica de vreo 20 si ceva de pagini cu intrebari, niste cartoane cu desene... A inceput interviul (eram atat de plictisit de aceasta procedura, incat stiam ce trebuie sa raspund ca sa trec de "filtre"). Ma rog... a fost un interviu de o ora jumate (si chiar nu aveam chef sa o tin mai mult in casa), iar la final tanti mi-a spus ca era un chestionar de 40-45 de minute... Va garantez ca poate doar speedy gonzales ar fi facut chestionarul in timpul ala. Era imens! In 45 de minute l-as fi facut doar daca as fi lasat-o pe ea sa completeze ce vrea la cel putin jumatate de chestionar. I-am raspuns pana la un moment dat, cand erau niste afirmatii unde trebuia sa raspund personal, nu sa imi puna ea intrebari. Si chiar am raspuns. Am raspuns pe bune! Si chiar stiu sa raspund la chestionare! Insa am declarat la final ca a durat "doar" 45 de minute, desi durase mai mult... Dar nu asta e problema pe care vreau sa o reclam, ci intrebarile efective, ceea ce doare!
A fost un chestionar pe tigari, asa cum am mai spus. Asta e: sunt vicios, deci pot raspunde. Problema e ca m-am trezit intrebat la imaginea marcilor, de exemplu, care marca e potrivita pentru cei care se apuca de fumat. Am mai fost intrebat care marca de tigari e mai sanatoasa. Care imi inspira mai multa tinerete...
Nu prea am facut eu studii pe tigari cat am lucrat in research, insa stiu ca, pe langa limitarile puse companiilor de tigari in publicitate, exista niste limitari impuse si in cercetare. De exemplu, din cate stiu, un producator de tigari nu poate sa faca o cercetare asupra motivelor care i-ar putea determina pe unii consumatori sa se apuce de fumat, la ce varsta si tot asa... Eu am fost, insa, intrebat de toate aceste lucruri... Piata asta de tigari e foarte ciudata si marturisesc: cred ca e foaaaaarte greu sa faci marketing intr-o companie producatoare de tigari in vremurile astea. Sau foarte plictisitor (iei bani sa stai degeaba).
Ce vreau sa reclam e ca ceea ce m-a intrebat dom'soara aia era ILEGAL! (si nu era vina ei, ca era doar o operatoare de interviu. altii au facut chestionarul!) O firma producatoare de tigari nu poate "proba" astfel de lucruri!
Nu insist cu explicatii sau invinovatiri. Cred ca am fost destul de clar si asa... briefly! Si mai cred si ca nimeni nu se va stresa in vreun fel de acest lucru. E normal: are cineva idee cat impozit incaseaza statul din tigari?! :(

"Nihil sine Deo" - de la "deontologie", desigur :)

O stire mi-a atras astazi atentia in mod deosebit: "Hotie la Teologie", in care decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa e acuzat ca ar fi "incurajat" inlocuirea lucrarii fiului sau la unul din examenele de licenta cu o lucrare "pre-fabricata", astfel incat sarmanul plod decanesc, Cristian, sa termine si el o facultate. Si nu oricare, ci aia condusa de tatuca! Ce ambitii mari o avea baiatul asta sa isi intreaca tatal! :) Doamne fereste!
Delicios insa e finalul articolului: "lucrarea semnata de fiul decanului a fost anulata. Surpriza insa. Ieri, la avizierul facultatii, in dreptul numelui Necula N. Cristian aparea nota 9.10 ca medie finala obtiunuta la examenul de licenta." :) Ce nu inteleg e cuvantul "surpriza"...
Subiectul e atat de frumos, incat nu imi permit sa nu fac cateva comentarii...
Cum a ajuns Prea Cucernicia Sa, parintele Necula, Decan?!
Acum cativa ani (a se citi in genul "a fost odata ca niciodata"), dinastia doljana Cornitescu tinea fraiele Facultatii: Constantin, un om blajin care nu supara pe absolut nimeni, era Decan, iar fratele Emilian, spaima studentilor, preda doua materii, "Arheologie biblica" si "Limba Ebraica", fiind un fin cunoscator al originilor semitice ale limbii romane (nu glumesc!). Cu timpul, insa, in Facultate apare un nou curent de gandire: buzoianismul. Apar si primele manifestari practice ale acestei orientari "revolutionare", inregistrandu-se chiar si anumite conflicte fizice la un moment dat, pana cand inevitabilul s-a produs: schimbarea conducerii si inlocuirea ei cu una noua, tanara, de o alta orientare, mai ancorata in realitatea prezenta...
Noua coalitie Necula-Raduca-Coman-Gabor era pe cai mari. Se schimbase "totul": Necula era un Constantin Cornitescu reloaded, om linistit, calm, vrand parca sa nu incomodeze secretarele in timp ce urlau isterizate la studenti. Vasile Raduca, preot la biserica Kretzulescu (aia de langa Sala Palatului), un om foarte pregatit si de o valoare umana inestimabila (de exemplu, la un examen programat la ora 8 dimineata s-a prezentat la ora 9.30 si, deranjat ca era asteptat de o ora si jumatate si invocand galagia din sala, a binevoit sa paraseasca in tromba facultatea pentru a reveni la ora 13.30 pentru examen, fiind asteptat cu nerabdare de studentii constiinciosi dar lipsiti de obedienta intreg acest timp pe bancile facultatii. Mare om, maaaare caracter!). Constantin Coman, figura cu cea mai mare prestanta de pana acum, preot tanar si de mare viitor, uns cu toate alifiile, se afirmase in umbra fostului Decan, care ii rezervase "privilegiul" de a preda la sectiile secundare ale facultatii. Apropiat cu studentii (indeosebi cu un grup restrans), a incercat sa isi foloseasca acest presupus capital de imagine pentru a-si promova legitimitatea. Si, cu voia Dumneavoastra, (acum) parintele Adrian Gabor (pe atunci nu. doar "civil" si "secular"), care s-a evidentiat prin nenumeratele prelegeri critice la adresa tuturor, de la Patriarhi la femei de serviciu, si la cursuri, si la seminarii, si pe holurile facultatii, si in fata acesteia, si in Biserica... pe scurt, oriunde prindea pe cineva sa il asculte (iar studentii chiar nu aveau de ales). Lui ii este atribuit si acel eveniment amuzant al beligerarii fizice cu Nutu (Anghelina), uzurpatorul subsolului facultatii in scopuri comerciale si meschine. L-am vazut la televizor acum vreun an pe "domnul" Gabor negand acest episod, insa sunt destui martori la instigarile explicite pe care le facea studentilor sa navaleasca peste uzurpatorul din subsol. Noroc ca nu il lua nimeni in serios, ci doar isi lua fiecare portia gratuita de divertisment... Vad pe site-ul facultatii ca a ajuns Secretar Stiintific intre timp...
Cam asta a fost casta care a luat fraiele facultatii acum ceva mai bine de 7 ani... Numar sfant! :)
E o chestiune de principiu legata de Facultatea de Teologie: statutul ei in cadrul Universitatii Bucuresti este similar celui al Bisericii Ortodoxe Romane in Romania: stat in stat. Desi exista o subordonare scriptica, facultatea fiind parte a unui sistem educational fundamentat legal, totusi ea se conduce dupa "legi" proprii, paine si cutitul fiind in mainile catorva persoane. Daca ai o nemultumire, nu ai la cine sa protestezi si, daca ai impertinenta sa mergi mai sus de decanat, la Universitate, pe langa faptul ca nu se baga nimeni sa lamureasca problema si, in final, nu se intampla nimic, statutul reclamantului in cadrul facultatii, fie el student ori profesor, e compromis. Exista o "coalitie neagra", daca pot sa ii spun astfel, bazata pe obedienta absoluta si dictatura. In facultatea aceea nu a exista si nu va exista niciodata o organizatie studenteasca, de exemplu. Pentru ce?! Sa apere, sa militeze pentru ce?! Sa deschizi gura pentru ce?! Poate doar pentru a-ti fi proptit un calus in ea... Singura organizatie studenteasca, fara nici un fel de caracter sindical, ci supusa si instrumentata de anumite personaje influente din facultate, este ASCOR-ul. Imi pare rau sa spun ca, in fapt, este o organizatie fundamentalista ortodoxa. Imi amintesc cum, in timpul facultatii, ca sa umpli o sala la vreo conferinta total neimportanta si neinteresanta, era suficient sa ii inviti pe cei de la ASCOR. Veneau in corpore, pentru ca asa li se spunea... Oastea Domnului... :)
Poate tocmai pentru ca acea facultate functioneaza anacronic cu sistemul de invatamant si cu timpurile in care traim, si calitatea educatiei teologice de acolo este indoielnica. Ca si implicarea sociala care este nula! Tocmai de la o institutie care ar trebui sa incurajeze foarte multe actiuni pe aceasta directie, mai ales cand are o sectie intreaga de "Asistenta sociala". Cum am putea sa ne mai minunam de calitatea absolventilor care sunt aruncati in parohii si isi fixeaza de la instalare obiective "duhovnicesti" cu cat mai multe camere si/sau cat mai multi cai putere?! E o chestiune de prestigiu... e adevarat...
Si iata cum, inca o data, faptele de vitejie petrecute la Facultatea de Teologie din Bucuresti sustin acea idee conform careia Biserica este tinuta in picioare de credinciosi, intrucat preotii sapa zi de zi la temelia ei...

Nici blogu' nu mai e ce-a fost :)

Ei bine, adevarata fiica a mamei Omida are blog. :))) Era si timpul! :)) Asadar,
"Persoanele carora li se intimpla lucruri inexplicabile cat si cei care care cred ca i-a parasit norocul, persoanele care doresc sa intoarca persoana iubita, cei cu dezbinari familiare, declin in afaceri, persoanele care doresc sa-si cunoasca viitorul, atat persoanele care cred ca au probleme venite din farmece, cat si persoanele cu foarte multe boli fara leac, cum ar fi : Epilepsia, Alchoolismul, Impotenta, Depresii, Frica si altele, persoanele care doresc amulete purtatoare de noroc si aparatoare de rau sa apeleze cu toata increderea si rezultatele vor fi garantate suta la suta."
Ne-am scos! :)
Asteptam cu viu intheres si alte personaje sa se alature miscari blogistice: Tom si Jerry, Dorel, microbii si bacteriile exterminate prin reclame si, de ce nu?!, cu voia dumneavoastra, detergentul obisnuit. La mai mare!

Mama ei de gospodina!

Sensul figurat uzual din Dex al cuvantului "cliseu" este de "figura stilistica, expresie etc. banalizata din cauza repetarii excesive". Urasc inceputurile de text cu definitii, fie ele din Dex, fie din nu stiu ce manuale, insa alt inceput nu am fost in stare sa "concep". Asta este, totusi, in linie cu ceea ce vreau sa spun. Chiar ca o manusa...
Ce vreau sa spun: sunt exasperat de "limbajul" de lemn contemporan abordat de reclame! Astfel, unde intorci capul, numai familii fericite, in care ea, femeia, GOSPODINA, joaca rolul decisiv, prezentand tuturor cat de isteata a fost ea ca a ales nu stiu ce produs pentru familia ei si cat de bine o duce toata familia din cauza intelepciunii ei nemarginite. Ce fericiti sunt cu totii!... Jenant...
Imi aduc aminte de o campanie care sustinea foarte sugestiv: "People aren't so stupid! Advertising shouldn't be either!", in care... dar mai bine uitati-va singuri...
M-am saturat sincer de eterna gospodina care are raspunsul la toate! Cand insa acest "mit" se mai intalneste si cu un produs total insipid, in speta, detergentul, dezastrul e iminent! Sincer: e vreo reclama la detergenti care sa va fi placut?! Eu unul nu am vazut nici macar una in care sa spun convins ca oamenii aia chiar au gandit "out of the box" cand au facut-o... Penibil...
Imi dau seama, insa, ca rolul gospodinei e normal sa fie acesta! E... etimologic! :) In slava, "gospodi" inseamna "domn", dar si "Dumnezeu" ("Gospodi po milui"="Doamne miluieste", de exemplu, cu scuzele de rigoare daca am gresit transliteratia). Asadar, "gospo-dina" nu e altceva decat o... "dumnezoaica", o suverana a "gospo-dariei". Si cum un pui de "dumnezoaica" zace in fiecare femeie, mi-e teama ca vom mai vedea reclame frumoase cu housekeeper-itze entuziaste deopotriva dupa un vechi detergent cu o eticheta noua, dupe vreun aliment care ii face copiii mai voinici decat Fat Frumos si/sau Ileana Cosanzeana, dupa caz, sau in extaz admirand un nou sortiment de odorizant de wc...

"Blow away, blow away, shine away..."

Welcome back, Toni Seicaresu!
Intamplator am prins pe TVR2 o emisiune numita "Autostrada TVR" :), ceva gen Tonomatu' lu' Marutza, cred, in care a aparut trupa Krypton care spunea ceva de un nou album, "Ma prefac in ploi". Pana aici, nimic neobisnuit. In fond, asta e treaba unei trupe: sa scoata albume. Noul solist vocal, insa, e Toni Seicarescu, nimeni altul decat solistul cu care Directia 5 a avut primul ei mare succes, prin albumul "Seductie" si piesa omonima. Foarte frumos pentru Toni ca revine intr-o trupa cu ceva mai multa vizibilitate. Multa bafta! (ca factor de amuzament, la link-ul dat mai sus referitor la noul album, apare ca fotografie ce insoteste articolul poza lui Razvan Fodor, care tocmai nu mai e vocal la Krypton :) )
4 lucruri am de mentionat:
- e amuzant ca nu am reusit sa gasesc una bucata poza cu Toni pe net ca sa o postez in blog (adica treci la shooting, omule! :) )
- personal, nu m-au dat pe spate absolut deloc cu cele 3 piese interpretate in emisiunea mai sus citata...
- piesa care da numele albumului suna prea tare a Directia 5 :( (asa mi s-a parut mie)
- sunt curios cat o sa dureze colaborarea intre 2 temperamente atat de diferite, cum sunt Toni si Eugen Mihaescu. Sper sa dureze, dar am niste dubii... Sper sa ma insel...

Manipulare, fie! Da’ sa stim si noi!

Articol azi pe Hotnews:

<< Mit spulberat: barbatii vorbesc la fel de mult ca si femeile

Un articol publicat de revista Science si preluat, vineri, de presa internationala arunca in aer mitul ca femeile sunt mai vorbareste decat barbatii.

Cercetatorii au avut ca grup tinta de studiu 400 de studenti la colegiu, americani si mexicani, inregistrati la fiecare 12 minute si jumatate. A reiesit ca femeile au vorbit, in medie, putin peste 16.000 de cuvinte pe zi, dar nici barbatii nu s-au last mai prejos, apropiindu-se de aceeasi cifra.

In topul guralivilor, potrivit studiului care a durat patru ani, cu 47.000 de cuvinte exprimate intr-o singura zi, au fost trei barbati, arata psihologul Matthias Mehl de la Universitatea din Arizona.

Rezultatele studiului demonteaza afirmatiile potrivit carora femeile ar vorbi de trei ori mai mult decat barbatii. Ideea a fost promovata in 2006 in lucrarea "The Female Brain" de catre Louann Brizendine. El pretindea ca, in timp ce o femeie foloseste 20 000 de cuvinte pe zi, barbatii abia ajung sa rosteasca 7 000 de cuvinte.

Matthias Mehl prezinta si scenariul potrivit caruia s-a ajuns la aceasta conceptie eronata: „ Barbatul vine de la munca seara, dupa ce a folosit cam 6 850 de cuvinte si mai are doar 150 ramase inainte ca sa se relaxeze si sa nu mai vorbeasca. In schimb, femeia isi primeste sotul cu 7 856 ramase neexprimate. De aici porneste toata confuzia”.

Deocamdata nu s-a facut o statistica clara asupra subiectelor pe care prefera sa le discute femeile si barbatii. Totusi s-a observat ca femeile vorbesc mai mult despre relatia de cuplu, iar partenerii lor abordeaza subiecte legate de sport si evolutiile tehnologice. >>

Buuuuuuun... Asadar, deja celebrul "grup de cercetatori americani" strikes again! Apropo: nu am inteles niciodata de ce se tot aduna cercetatorii astia in "grupuri"... De ce nu in echipe, de exemplu... O fi ceva si cu grupurile astea. Sentiment de apartenenta, ceva... cine stie?! poate ei (desi ma indoiesc) :) Le-as recomanda, totusi, sa mai diversifice si sa se mai adune si in clanuri, cirezi, turme s.a.m.d. :)

De departe una din cele mai stringente probleme ale omenirii :), debitul verbal distribuit inegal pe sexe pare sa devina, cum se spune si mai sus, un mit! Egalitatea dintre sexe se manifesta inca o data! :) De dragul exercitiului: admitand ca pana acum ceva vreme femeile ar fi vorbit, in medie, mai mult decat barbatii, cum s-a ajuns la aceasta egalitate? Femeile vorbesc mai putin sau barbatii mai mult? :)

Una din sursele unei analize mai vechi citate de articol, care sustinea ca femeile vorbesc de trei ori mai mult decat barbatii, face un exercitiu logic foarte amuzant si, plecand de la faptul ca femeile au cu preponderenta ocupatii in care implica foarte mult comunicarea, concluzioneaza ca: "We (women) are programmed to talk more because we must, and because we must, we can’t be blamed. Men can write rude rabbit-rabbit songs about us all they like, it is not our fault" :)

Imi amintesc de o gluma veche in care doua femei stau de vorba cateva ore in poarta si, cand sunt intrebate de ce nu intra in casa sa vorbeasca, spun ca se grabesc. Ma mai gandesc si la diferentele semnificative intre facturile de telefon consistente ale unor femei (multe) si sentimentul inutilitatii platii abonamentului de telefon la unii barbati (destul de multi si ei), care isi justifica existenta unui telefon mobil in buzunar in principal prin a avea cum sa fie contactati de... consoarte.

Si imi mai aduc aminte ca sora mea a fost diagnosticata oficial de un medic, la un moment dat, cu "bataturi pe corzile vocale" :) Si mai tin minte ca recomandarea medicului s-a referit in primul rand la repaus vocal, moment in care sora mea a avut o reactie simpla: "pana aici! orice: pastile, injectii, tratamente, dar de tacut nu tac!" :)

Nu stiu, in consecinta, cine vorbeste mai mult, insa nici nu pot sa iau in considerare acest "studiu" mai mult decat ceea ce de fapt: o gluma buna.

Si a fost si Alice Cooper...

Am fost la Bestival. L-am vazut pe Alice Cooper... Vincent Damon Furnier, care, in ceva mai bine de o jumatate de an, va face 60 de ani! (daca nu ma credeti, dati click aici). Cum a fost?!... Interesant. Practic, am crescut cu Alice Cooper, cu Doors, cu Metallica si cu multi-multi altii...

Da, s-a spanzurat si nu, nu a adus ghilotina pe scena, pentru curiosii care nu au fost acolo, dar a fost un concert... super tare! Cei care nu au fost de fata au ce regreta. Nu am fost niciodata un fan declarat al lui, nu ii stiu cantecele pe de rost (asa cum am vazut ca stiau unii dintre cei de pe langa mine), insa chiar a fost un eveniment deosebit. Poate ca e si o umbra de melancolie a unei perioade de liceu frumoase pe acordurile lui, insa cred ca e mai mult decat atat. Cred ca saptamana asta voi "gusta" o portie semnificativa de Alice Cooper. Si, daca tot imi va ramane pe hard disk, cred ca ma voi mai opri, din cand in cand, la un Poison, House of Fire sau, favorita mea, Feed me, Frankestein.