vineri, 13 aprilie 2007

Femeile... part 01


M-a intrebat un amic astazi ce as alege intre o femeie grasa, dar dragutza, si o alta slaba, dar urata rau. Vazand ca m-am blocat, a "nuantat": intre o femeie agreabila, dar cu toate "formele" ceva mai proeminente, si una cu un corp beton, dar cu o fatza care te trimite cu gandul la bucuria de a nu vedea pe intuneric. "Interesanta alegere", am zis. "Atata masculinitate debordanta in a aprecia femeile... mai rar. Eu totusi as alege o bere." Gluma a parut buna, pentru ca a starnit zambete. De fapt, era o eschiva ieftina de la o provocare stupida, unde orice raspuns ar fi fost, oricum, gresit. Nu cred ca sunt doi buni amici, barbati, care, la un moment dat, intr-o forma sau alta, sa nu fi avut o astfel de discutie, mai in gluma sau in serios... E ceva atat de obisnuit...
De aceea m-am gandit: cine stabileste cu certitudine ca femeia grasa e draguta sau ca cea slaba e urata?! Daca le vezi de la spate, alegerea e clara! Daca nu le vezi decat chipul intr-o poza, alegerea e la fel de simpla, dar exact invers. Depinde de "optica", atunci, nu?!
Imi aduc aminte de o gluma care a circulat pe email cu stadiile in care barbatii apreciaza anumite trasaturi la o femeie in functie de varsta barbatilor si, trecand prin majoritatea aspectelor (nu numai fizice) la care se uita un barbat cand analizeaza o femeie, incepea si se termina, totusi, cu "acum imi plac femeile cu sanii mari". Mai era o gluma care a circulat tot pe email in care se spunea ca un barbat, daca ar fi femeie pentru o zi, s-ar juca toata ziua cu sanii sai.
Si da! E adevarat: noi, barbatii, ne uitam foarte mult la asemenea "amanunte" exterioare! E adevarat: pentru orice barbat e foarte important sa fie langa o femeie frumoasa! Dar ce inseamna asta pentru fiecare barbat in parte?! Cu siguranta nu e acelasi lucru, pentru ca femeile pe care unii le considera urate, din diferite considerente, sunt si ele la bratul unor barbati care, cu siguranta, le spun ca sunt frumoase! E foaaaaaarte important pentru o femeie sa i se spuna ca e frumoasa! Si chiar este! Cand acei oameni le spun prietenelor/sotiilor lor ca sunt frumoase, o fac cu convingere! Fara nici o retinere! Depinde cum o privesti... Repet: depinde de "optica", atunci, nu-i asa?!

Keep it up!


"Cand esti la pamant si astepti o minune, nu primesti nimic si #*# **** compasiune" :)

Sunt perioade cand ai impresia ca iti merg toate din plin si chiar "se leaga" incredibil de frumos. Incepi sa iti recapeti forta si speranta, incepi sa vezi altfel lucrurile, insa neglijezi inevitabil niste aspecte carora nu le mai acordai o mare atentie in ultimul timp, pentru ca aveai impresia ca merg bine de la sine...
Iei pe o parte si "dai" pe alta... Arta compromisului netangential... "Echilibrul" nedorit dar inevitabil :) Astfel mergi inainte, lasand aproape inconstient multe lucruri in urma, fara a schita macar un gest prin care sa pastrezi cat mai mult din propriul "heritage", fara a arunca macar o privire in urma. "Nu mai conteaza", iti spui... "e pretul care trebuie platit". Iti fixezi o ordine a prioritatilor si, de multe ori, tu ramai pe ultimul lor. "Ma descurc eu cumva"...
Poate ca asta e si frumusetea atunci cand, dupa o vreme, ai la ce te gandi cu nostalgie, in timp ce rememorezi amintiri comune cu vreun prieten vechi. Noroc ca ei, prietenii buni, nu se schimba si te accepta asa cum esti, cu tot ce "devii" si cu tot ce lasi in urma...

joi, 12 aprilie 2007

"Life is like a box of chocolate..."


Cica numai prostii invata din experienta proprie. Inteleptii invata din experienta altora. De... "experientia docet", spuneau unii, odata. Dar ce se intampla cu cei care nu invata deloc, nici din propria experienta, nici din a altora?!
Primeam pe email zilele trecute o colectie de vorbe populare de duh moderne, intre care si urmatoarea: "Experienta este un lucru minunat: iti permite sa recunosti o greseala atunci cand o repeti."
No further comments...
Paste fericit!