FFW

Mi-aduc aminte ca ma invata o fata acum ceva ani ca nu "renteaza" sa iti para rau dupa orice pas facut, indiferent cat de nepotrivit a fost... Cand faci un pas, e mai sanatos pentru conglomeratul propriu de neuroni sa nu mai privesti peste umar, altminteri risti sa vezi si sa supraevaluezi in special minusurile inregistrate intre pasii succesivi. Dar vreau si eu sa il vad pe ala care e multumit de tot ce a facut si priveste doar "inainte cu maine" :)
Exista conceptia (pe care mi-o asum si eu) ca e de preferat sa percepi ca orice pas ai face, e unul inainte si ca nu bati pasul pe loc, exact ca in cazul unei scari pe care o escaladezi, treapta cu treapta. E de preferat asta, intr-adevar, dar ma gandesc la scarile dintre doua etaje care sunt impartite in doua jumatati orientate opus. Practic, la jumatatea drumului, macar si pret de un pas-doi, tot bati pasul pe loc, fara a urca, ci doar invartindu-te-n loc, la aceeasi altitudine :) Ideea e ca tot avem si am tendinta de a urca 3-4 trepte odata, dar fuleul uneori nu ma ajuta si cred ca am invatat, in timp, ca pericolul de "intindere musculara" e destul de mare. :)
Acum tocmai fac inca un pas, intre doua job-uri. E un pas inainte clar! In plus, e ceea ce imi doresc de multa vreme! Nu am de ce sa ma uit inapoi, nu am de ce sa regret nimic! Dar...
Dar lasi in urma, job cu job, colegi (dintre care unii iti devin, cu timpul, amici buni), locuri in care te acomodasei si te simteai confortabil, amintiri ale unor momente frumoase... si tot asa...
Primeam mai devreme, astazi, un email cu niste cuvinte "de duh", intre care cel mai tare mi-au placut urmatoarele: "Prieteni sunt acele persoane, care te iubesc, cu toate ca te cunosc bine." Adevarul e ca, intr-adevar, prieteni iti raman cei cu care relationarea transcede periodicitatea efemera a unei colegialitati de serviciu...
Deseori, cand "tragi linie", iti dai sema ca un motiv pentru care nu te-ai vazut niciodata cu toti prietenii tai e ca sunt din medii prea diferite, in care tu, la un moment dat, te-ai integrat, dar sunt atat de diferiti intre ei, incat ar fi mai degraba un dezastru de comunicare sa ii aduni pe toti la aceeasi masa. Ceea ce nu e deloc ceva rau! Pentru ca ai, astfel, ocazia sa fii tu insuti putin altfel in compania fiecarui grup... Acelasi si, totusi, diferit...
Foto: Andreea Blas