Nici o vacanta fara cultura! :)

Cine e Catrinel Menghia?!

Somnoros, savurand cafeaua de dimineata in aceeasi carciuma plina de portughezii matinali ai lui Mittal si de cativa luxembourghezi alcoolici, am fost trezit din letargie de prima pagina din Bild. Recunosc ca nu m-am prins din prima, ca habar n-am cine e Catrinel Menghia, da' numele mi s-a parut ca aduce a Dambovita si, la o scurta radiografie a si mai scurtului text care insotea poza, m-am prins ca e, intr-adevar, romanca. Am intrat pe site-ul ziarului in incercarea de a o gasi, dar... nu am reusit. Am dat un search la ei pe site si am gasit niste trimiteri spre nu stiu ce articole despre aparitia ei in FHM si nu mai stiu ce...
Habar n-am cine e tanti, da' sunt aproape sigur ca pozeaza in mare vedeta in Romania, iar in Bild e fata de la pagina 1 (ei nu au "fata de la pagina 5"... au mutat-o pe prima pagina).
Asadar, desi nu stiu deloc limba germana, am reusit si eu, o data, sa citesc ceva in Bild: poza era in limba romana :)))

Ce zice Pitzi?!

Mare amuzament sa te uiti si pe alte site-uri sa vei cum inteleg unii umorul romanesc! :)
Iata un exercitiu: pe site-ul oficial uefa sunt date declaratiile "la cald" ale antrenorilor tuturor echipelor calificate la Euro 2008 la aflarea rezultatului tragerii la sorti. Iata ce zice acolo Victor Piturca:
<<Victor Piţurcă, Romania coach: "It is a very nice and easy group, with the world champions, the World Cup runners-up and Holland who we know very well. We hope it will be an extraordinary experience for us and why shouldn't we be one of the two teams to qualify?">>
Uitandu-ma la componenta grupei, cu Olanda, Italia si Franta, personal, nu as spune ca e "o grupa foarte draguta si usoara". De aceea incerc sa verific informatia si ma uit pe Hotnews:
< "Este cea mai grea grupa. Trebuie sa luam acest turneu ca pe o experienta frumoasa, pentru ca vom avea adversari de cel mai inalt nivel. Sper sa fim in cea mai buna forma fizica si psihica si sa trecem de aceasta grupa">>.
Hai sa spunem ca, in mare, e cam acelasi lucru in ambele citate, desi in limbi diferite. Totusi... Nu am vazut exact imagini cu aceste declaratii, dar cea mai importanta apreciere e la exact 180 de grade in cele doua surse. :)))
Ca sa ma joc de-a ziaristu', ma mai uit la o sursa gsp.ro: "Grupa e extrem de grea, este cea mai grea de la acest turneu final (...)" Deci e clar...
Cum cred ca Piturca nu a innebunit, inclin sa cred ca umorul sau a fost cam prea subtil pentru omuletii de la UEFA...

"Romaniiiiia, Romaniiiia, Ole-Ole-Oleeee!"

Comentarii mai tarziu...

***

Nu am mai avut timp sa revin cu amanunte. Ce voiam sa comentez mai amplu era ca nasurile jucatorilor nostri sunt putin cam sus. In inregistrare se vede ca s-au comportat ca si cum nu era nimeni acolo. Doar Florentin Petre si-a permis sa zambeasca catre oamenii veniti de la sute de kilometri, din diferite tari (cu unii din Franta, Belgia, Germania, Italia si chiar din Romania am apucat sa vorbesc direct. Altii cine stie de pe unde mai erau?!).
Si mai voiam sa spun mai multe lucruri despre sentimentul straniu de a te plimba prin unul din cele mai scumpe orase ale lumii si sa te simti ca-n Bucuresti, cu o gramada de oameni vorbind romaneste peste tot! Si despre cum e sa gasesti intamplator un bar aproape de stadion si sa iti fastacesti limba incercand sa emiti ceva inteligibil in franceza catre o chelnerita din Pascani :).
A fost frumos la meci. Frig, dar frumos!

Statul... la propriu si la figurat...

Muncind la stat ai o multitudine de posibilitati: iti poti construi o foarte importanta retea, te poti dezvolta profesional pe zi ce trece, poti sa parcurgi cu atentie foarte multe emailuri, sa analizezi cu atentie maxima fiecare hartie care iti trece prin mana, in calea ei spre un alt birou, sa construiesti strategii de supravietuire pe post, sa respecti intocmai un program si tot asa... Toate astea sunt prejudecati! Sau nu...
Am avut o astfel de experienta la prima mea slujba, cand am avut imensa oportunitate de a-mi perfectiona abilitatile pentru Heroes III si pentru a scana carti (recunosc, unele s-au dovedit foarte utile ulterior. Cartile!).
Pentru mine, exceptand partea cu reteaua (ce sa-i faci?! nu sunt un "network oriented"), toate cele de mai sus NU sunt prejudecati. Pentru binele tuturor, insa, sper ca experienta mea sa nu fie concludenta.
Sper din toata inima ca toti angajatii de la stat sa nu stea, ci chiar sa ne faca viata mai usoara / buna, ca doar, in principiu, asta e rolul lor: nu sa intretina un sistem de dragul de a-l surescita continuu, ci sa il faca foarte functional, maleabil si orientat spre rezultate cat mai rapide. Urasc argumente de genul "platesc impozite ca sa fiu tratat civilizat de catre angajatii institutiilor" - e adevarat, insa asta ar trebui sa fie ceva elementar, de bun simt, fara a fi legat de plata impozitelor / taxelor sau nu.
As vrea sa fiu un fel de Campanella sa si admit ca prima fraza a paragrafului anterior e adevarata, nu doar realizabila, dar privesc cu ceva (scuze pentru termen) scarba la dovezile de
adevarat devotament pentru cetateni care apar din cand in cand, gen recentul scandal Remes.
Si nu pot decat sa ma amuz de intriga unora la aluzii referitoare la eficienta muncii lor la stat. Dar imi dau seama ca nu sunt nimic altceva decat un ignorant...

"Toute la Roumanie y croit"

Le Quotidien titreaza azi "Toute la Roumanie y croit. Des millions de Roumains auront les yeux tournes vers Jasy Barthel. Tous ceux, en fait, qui n'y seront pas" si prezinta, intr-un articol de mai bine de jumatate de pagina, obiectiv, gandurile cu care Romania abordeaza meciul cu Luxembourg de maine (pqg. 23).
Langa o poza mare cu Ogararu in duel cu Robben, Julien Mollereau vorbeste foarte frumos despre noua generatie a nationalei Romaniei, despre posibilitatea matematica de a fi deja calificati cu o victorie in Luxembourg coroborata cu un esec al Bulgariei in Albania si despre faptul ca Goian e urmarit de Manchester United.
Echipa probabila a Romaniei prezentata in articol e: Lobont, Ogararu, Tamas, Goian, Rat, Ov. Petre, Chivu, F. Petre, Dica, Marica si Niculae.
Federatia de fotbal din Luxembourg se asteapta la o afluenta de romani, din toate comunitatile din zona, avand in vedere mai ales situatia favorabila a echipei noastre, estimand un numar de aproximativ 2000 de suporteri romani pentru acest meci. Totodata, datorita entuziasmului generat de prima victorie a nationalei Luxembourgului dupa 12 ani (sambata in Belarus), se estimeaza ca si numarul suporterilor locali va fi semnificativ. Pretul biletelor nu e atat de mare pe cat ma asteptam, intre 8 si 30 de euro.
Articolul se incheie putin artistic: "Le Luxembourg devra tenir son role d'arbitre. Dur..."
Maine si eu voi fi acolo! :)

Romania "mica"...

In figura de mai sus este nimic altceva decat “piramida” demografica a Romaniei in 2007, urmata de cea preconizata pentru 2025 si 2050. Deranj…Si nu e numai problema noastra, ci e o problema a intregii Europe. Nu intru in detalii despre cauzele acestui lucru, ca ar fi mult prea mult de scris. Ideea e ca ne imputinam pe zi ce trece.

In Vest, una din solutiile preconizate este imigratia. Economia lor e tentanta si romanii o stiu destul de bine. In Est?!...

Intr-un fel, romanii incearca sa "rezolve" parte din problema spaniolilor sau italienilor, dar pe a noastra cine o rezolva?! Daca se emigreaza in ritmul in care se facea acum cativa ani, problema se va acutiza la noi si mai tare... Daca vom apela la aceeasi solutie, imigratia, Romania ar putea deveni o destinatie favorita, de exemplu, pentru africanii care au probleme in a fi acceptati in Vest. Cine stie?!...

Ce ti-e si cu demografia asta?! In vreo 20 de ani se preconizeaza ca limba cel mai mult vorbita in USA sa fie spaniola sau ca in numai cativa ani de acum inainte India va depasi China ca numar de locuitori... Incep sa ma gandesc mai serios la cartea lui Huntington...

U.S. House panel raises furor on Armenian genocide

"U.S. House panel raises furor on Armenian genocide", By Steven Lee Myers and Carl Hulse
Published: October 10, 2007
A very interesting article in International Herald Tribune at: http://www.iht.com/articles/2007/10/11/america/11prexy.php

Le "grande" Paris...

Parisul e un oras atat de frumos! Pacat ca e locuit! (parca suna "romaneste asta, nu?!)
Am fost ieri si azi la Paris, am vazut cateva din multitudinea de lucruri care sunt de vazut acolo si am ramas profund impresionat, mai ales de Sacre Coeur. Mai mult decat de Notre Damme, Champs Elisee, Arcu' sau the "Big Dick" Eiffel (cum ii zice Dan Brown). Si Louvre-ul, intr-o "radiografie" mai mult decat sumara, mi-a placut. Cred ca ma mai duc! :)
Inca sunt sub influenta momentului super frumos, insa atitudinea francezilor e ceva de speriat! Atata nepasare si dispret nu am mai vazut de multa vreme nici macar pe la noi! Chiar ca ne meritam numele de "Mic Paris" din acest punct de vedere... Ii cred pe francezi/parizieni ca sunt, probabil, saturati de turisti si ca sunt tot felul de turisti pe la ei, insa, pe de alta parte, ei castiga o gramada de bani din asta...
Si da: am fost abordat de mai multi cetateni rom-ani aflati la Paris in interes de business, adica la cersit. Pentru colegele mele mai din Vest, contrariate chiar ieri de cum e posibila discriminarea rromilor in Romania, nu am avut un raspuns la intrebarea de azi "ce aveti de gand sa faceti cu ei / de ce nu luati masuri"? Am lasat ochii in pamant...

Matematica de clasa a doua...

Mi-am adus aminte ieri de o problemutza simpatica de clasa a doua si mi-am chinuit colegii toata ziua! :) Inca nu au gasit raspunsul.
E foarte simplu si amuzant! Nu? :)

Sange "albastru"...

O luna de Luxembourg... Doar/deja?! Am o senzatie ciudata, simultan ambivalenta: a trecut atat de repede, de parca ar fi fost o vesnicie... :)
Cred ca timpul curge altfel aici, oamenii sunt destul de diferiti... Sunt inconjurat de o gramada de imigranti portughezi veniti aici din acelasi motiv pentru care romanii aleg Spania sau Italia: pentru (mai multi) bani. Sunt tot latini, galagiosi, patimasi (mai ales cand pierde Benfica :) ), dar destul de prietenosi.
Obisnuit cu strecuratul printre "smecheri" sa pot traversa pe zebra, aici m-am lovit de o chestie foarte ciudata: daca esti pe trotuar in dreptul zebrei, chiar daca nu manifesti nici cea mai mica intentie de a traversa, orice masina opreste. Si nimeni nu injura, indiferent ca traversezi sau nu! Nici nu isi exerseaza digitatia in aer, mai ales pentru "fandari" cu un anumit deget. Recunosc: de cateva ori am traversat de jena, vazand vreo masina oprind, chiar daca nu voiam sa faca asta :) Si la toate aceste intamplari nu conteaza (si nici nu stiu) daca pietonul/soferul e portughez, luxemburghez, francez, german sau etc. :) Pur si simplu, ca sa pastrez exprimarea in termeni comparabili si cu aplicabilitate si pe "alte meleaguri", asa se face aici (acelasi lucru e valabil si in Romanica, numai ca semnificatia lui asa e cu totul alta :) ). Mi-e teama ca, odata intors, o sa dea peste mine primul Logan iesit in cale...
Ce ma "distruge" aici e calmul! Differdange e o localitate micuta, cu 20.367 locuitori (31 ianuarie 2007), dar totusi intre primele 3-4 orase din Luxembourg ca marime. Aici nimeni nu se grabeste, nimeni nu tipa/urla/zbiara, nu claxoneaza...
Apropo: exista semafor! - asta din ciclul bancurilor cu albanezi de odinioara, in care, rusinati ca nu contribuie la nu stiu ce forte multinationale de mentinere a pacii decat cu un tanc, iau intr-un final decizia sa le trimita pe amandoua :) Asadar: semaforul! Nu are nici un sens, nefiind in vreo intersectie. E undeva inaintea unei zebre, vizavi de o scoala (evident ca scoala e motivul! :) ). Functioneaza, cred, numai in zilele "de post", pentru ca, din cate am observat, in marea majoritate a timpului este comutat pe modulul de consum "economic", fiind un foarte interesant obiect de decor, un "artefact" al unei modernitati care parca aici a "uitat" sa devina opulenta ("modernitate" mai putin discreta pe etichetele cu preturile din magazine)...
Da! Din nefericire (aproape) totul este (mai) scump. Si, ca factor de amuzament, in timp ce un kebab e 5 euro, beau Vittel si Evian cu 50 de centi litrul :)
Ups! Dar unde mi-e capul?! Sa informam "turistii": berea e intre 1,5 si 10 euro (probabil si mai mult, da' nu am vazut, inca) in orice carciuma (evident ca in supermarket e mai ieftin, ca peste tot, da' "turistii" cre' ca nu se opresc in supermarket :D ). Bofferding e o bere locala chiar buna. Mai au Mousel, Battin, Super Bock si, probabil, si altele, "nedescoperite". Inca! :) Se mai gaseste Leffe si Stella Artois, ca si la noi (deci neinteresant :) ), si inca o bere belgiana chiar buna rau: Duval, cu 11 % alcool. La anu', o sa vad pe unde e, printre berile belgiene, ca trebuie facut un "research" serios pe tema asta (vorb'aia: "investesc in alcool pentru cercetare" :) ). Si am "aliati" (asa am realizat ca nu ma impac cu "specialitatile" cu tot felul de arome): Greg, amicul meu australian, s-a "intepat" cu 4 sticle cu nu stiu ce ciudatenii adaugate si incercam amandoi de vreo 2 saptamani sa le "maritam" pe cele 2 ramase dupa ce am batut recordul la grimase pe inghititura la prima (si, sper, ultima) experienta cu primele doua exemplare.
Suficient cu berea... Ce s-a mai intamplat?! A! Da! Sambata, 24 septembrie, Differdange a facut 100 de ani de cand nu stiu ce (cred ca 100 de ani de cand a fost 1907 :) ). Au fost Ducele cu Ducesa pe aici, lume multa, concerte pana dimineata, ceea ce nu e tocmai ceva obisnuit in linistea de aici, cum spuneam. Astfel ca, roman cum sunt, mi-am dat seama ca pot serba si eu Rascoala de la 1907 si m-am rasculat pana spre dimineata (posibil si in disperarea de a nu rata probabil singurul astfel de eveniment de acest gen). Asadar, am vazut si Ducele, da' nu stiu daca intr-adevar are sange "albastru" (si nici nu sunt curios sa aflu!) Pare un om simpatic. Si Ducesa.
Colac peste pupaza, am aparut in ziar :)))) Da! Au facut unii niste poze cu lumea prezenta la eveniment si astazi ne-am distrat vazandu-ne intr-un ziar (mici, intr-un colt de poza, da' asta e mai putin important :) ).
Asadar, o luna plina. Si totusi...

Economia Japoniei gafaie?

Azi pe CNN.com: "Japan's gross domestic product for the April-June quarter declined 1.2 percent on an annual basis, the government said Monday as it revised downward a preliminary estimate of 0.5 percent growth for the quarter. The adjustment marks the first contraction in growth for three quarters."
A doua mare putere economica din lume se pare ca inregistreaza prima scadere GDP dupa un an. Si se pare ca nici nu prea pot lua masuri, deoarece, la nivel global, s-a inregistrat o crestere... Globalizarea asta... Interesant de observat ce se va intampla...

GDF Suez...

Am vazut azi in La Voix ca Gaz de Grance si Suez si-au anuntat ieri in sfarsit mariajul, devenind o companie mai puternica, furnizand servicii energetice atat pe baza de gaze naturale, cat si pe baza de electricitate, sub noul nume GDF Suez.
O fi bine, n-o fi bine...
Ma gandesc ca si in Romania avem GDF, ca de la 1 iulie si in Romania s-a liberalizat piata de energie (atat gaze, cat si electricitate) si ma mai gandesc ca noul GDF Suez are "expertiza" si pe electricitate acum, in urma fuziunii...
Faptul ca la nivel mondial GDF-Suez e de-abia a patra forta in aceasta industrie nu stiu cat de tare ne afecteaza pe noi, din moment ce un asemenea jucator pe piata romaneasca (si deocamdata destul de singur!) pare, cel putin la prima vedere, sa se bucure de o prognoza de dezvoltare fantastica. Nu neaparat peste un an, dar peste vreo doi o sa mai avem Electrica pe primul loc in ceea ce priveste cifra de afaceri in Romania?! Si daca Electrica nu se misca repede si bine, cum va arata piata de energie din Romania pe termen mediu?
Dar preturile cum vor fi?! Belgienii sunt "in alerta" dupa aceasta fuziune, situatia fiind oarecum similara cu a noastra, numai ca la ei Suez a preluat fosta companie de stat in energie electrica.
Vom vedea...

Luxembourg-ul si rasismul...

Ei bine, da! Citeam saptamana trecuta intr-un cotidian local, Le Quotidien, cum ca la nu stiu ce meci dintre doua echipe de aici, din Luxembourg (nu cred ca e nevoie de vreun mare efort de imaginatie sa isi dea oricine seama cat de puternic este fotbalul in Luxembourg, macar prin prisma corectiei pe care le-o administreaza nationala Romaniei de fiecare data cand ii prinde), s-au inregistrat scandari rasiste la adresa unui jucator de culoare!!!
Am zambit si am dat pagina...
Insa am ramas mut intr-una din zilele trecute cand, poposind calm in compania unui Bofferding la parterul hostel-ului in care stau, un venerabil domn in jur de vreo 60 de ani a avut o iesire inexplicabila (mie, in acel moment). Oricum, si acum consider ca a facut o prostie cat el de mare, intrucat s-a trezit sa spuna niste cuvinte grele (desi nu intelegeam nimic, le puteam "citi" pe fetele audientei) la adresa portughezilor si batea cu pumnul in masa spunand ceva despre luxemburghezi...
Acum... omul o avea "dreptul" la o opinie, dar sa ai asemenea "iesiri" intr-un bar administrat de o portugheza si in consecinta plin de portughezi e, dincolo de orice urma de bravura, o prostie imensa. Cred ca numai varsta l-a salvat de ceva mai grav, pentru ca unii strangeau pumnii si se ridicasera deja de pe scaune, altii il impingeau sa iasa din bar cat mai are timp, in timp ce proprietara ameninta cu telefonul in mana ca o sa cheme politia...
Poate ca sunt eu naiv, insa chiar nu ma asteptam sa vad ca pana si Luxembourg-ul, o tara mica dar foarte bogat, sa existe asemenea tensiuni. Sunt foarte multi portughezi aici, in Differdange. Vedeam azi in acelasi ziar ca sunt 65.000 in Luxembourg (din cei 480.222 de locuitori, inseamna, totusi, 13,5%!)...
Cu mine portughezii au fost foarte de treaba! Nu am de ce sa ma plang absolut deloc. Ne mai uitam la meciuri impreuna... E ok! O sa mai investighez aceasta situatie a portughezilor aici...

Luxembourg... (2)

Cred ca una din marile imbecilitati, atentat la cea mai elementara norma a bunului simt, dar fara a fi ostentativ, e sa stai in piata centrala din Luxembourg si sa asculti la casti Parazitii :) Am facut-0 :))))
Una peste alta, sunt placut impresionat de aceasta "bijuterie" de tara, dar nu atat de dat pe spate, cum ma asteptam. Probabil aveam eu asteptari diferite... E frumos, lumea foarte politicoasa, preturi foarte mari...
Alaltaieri (vineri, 31 august) am fost "o tura" prin Luxembourg. Mi-au placut mai multe lucruri: indicatoare elecronice pe strada cu cate locuri sunt disponibile in parcarile din apropiere, oameni care stau calmi la semafor si soferi asemenea, un parc in care lumea statea tolanita pe iarba fara teama de a poposi pe vreun suvenir canin, in general destul de curat (spun "destul" pentru ca erau si cateva locuri in care era loc de mult mai bine - dar poate sunt eu prea carcotas :) ). Ce mai?! Frumos. Ceea ce mi-a placut insa cel mai tare (pentru ca trebuia sa fie vreo "tampenie" care sa imi placa si mie in mod deosebit, cum plastic observa mama odata) a fost ca toate taxiurile erau Mercedes! :) Nu am rezistat si am facut si o poza, cea de la inceputul postarii. Am stat si m-am gandit ce poza exemplificativa sa folosesc: una dintr-o catedrala, una de la niste ruine, alta de prin centru sau de pe mai stiu eu unde?! Aceasta mi s-a parut, insa, ce mai potrivita...
Da! Luxembourg e un oras "cam" scump (ca si intreaga tara, de fapt). Costa "multishor" sa iei masa oriunde (nu am incercat McDonalds-ul, insa :) ). Totusi, se gaseau si jeansi la 20 de euro...
Am cautat, insa, toata ziua un magazin d'ala cu orice produs la 1 euro, da' nu am gasit :)))))
A bientot!

Luxembourg...

Sper sa nu adorm inainte de a termina acest text… Astazi am ajuns in Luxembourg. Nu stiu de ce imi place sa scriu cuvantul asta cu „ou”, dupa cum o fac vorbitorii de franceza, si nu cu simplu „u”, asa cum am vazut ca figureaza pe multe indicatoare rutiere si asa cum folosesc uzual vorbitorii de germana. Poate ca am o afinitatea pentru franceza pe care nu o cunosteam. Oricum, pt germana nu am nici un fel de afinitate, din moment ce, personal, mi se pare o limba de-a dreptul imposibila. Sau poate ca pur si simplu, fara sa imi dau seama, fiind pus in situatia de a alege intre franceza si germana, am ales in mod inconstient. Ma rog, asta e mai putin important...

Astazi am ajuns, asadar, in Luxemb„ou”rg...

Am plecat din Bucuresti sambata dimineata, la ora 4. Din 3 autocare afisate la fata locului la momentul plecarii, nu stiu cum se face ca l-am capatat pe cel mai putin aratos... Si nu! Nu a fost ca in basmele cu Fat-Frumos in care calul ala cel mai pricajit manca jaratec si ii cresteau aripi de zbura peste mari si tari! Nu! Dimpotriva: autocarul pe care l-am luat a fost consecvent cu infatisarea sa: am facut pana in Luxembourg 37 de ore si jumatate, drum de vreo 2.000 km. Arata ca in poza 1 (nu, nu mergeam in Spania, dar asa a scris pe frontispiciu pana printr-o parcare din Austria, cand au descoperit pe undeva si un A4 cu „Romania-Franta”, dar fara scorul final J ) si avea marea calitate de a avea capace la roti ca in poza 2, desi nu avea nici o legatura cu marca respectiva. Ma rog... am facut atat de mult pentru ca din Bucuresti am luat-o pe la Pitesti, unde am facut o oprire de vreo ora, sa mai luam niste oameni. Apoi la fel la Craiova. Apoi am luat-o pe la Drobeta-Turnu-Severin, Caransebes, Lugoj, Timisoara, Arad, cred ca doar de distractia unui drum de tara presarat cu semafoare, caci asa e intre Drobeta si Caransebes. Cand lucram pentru o firma din Bucuresti, acum vreo 2 ani, am avut mai multe delegatii la Timisoara cu masina si stiu ca situatia era identica. Asadar de cel putin 2 ani oamenii aia tot lucreaza. De fapt, sa fiu mai exact, de cel putin doi ani „se lucreaza” la drumurile alea, intrucat muncitorii aflati la datorie abia daca i-am putut numara pe degetele de la o mana. Si pana si aceea „supravegheau”... Nu am vazut nici unul in exercitiul misiunii, ca sa zic asa... Ajunsi la Arad, am mai stat vreo 2 ore in soare asteptand... nu stiu ce... Asa se face ca, dupa mai bine de 16 ore de la plecarea din Bucuresti, am parasit Romania. Era trecut de 8 seara si am prins asfintitul in vama. Ce romantic! J

Ceea ce mi-a adus aminte de ceva si mai romantic: asteptand in parcarea din Arad, am zarit niste cosuri de gunoi pe cat de ordinare, pe atat de deosebite. Si asta datorita inscriptiei de pe ele (poza 3). Asadar la Arad lumea s-a prins de anumite lucruri... J

Am reusit sa iesim, asa cum spuneam, din tzara, dupa un mic scurt circuit la un bec, moment petrecut chiar in vama, cand ni se verificau pasapoartele. S-a umplut autocarul de fum, a coborat lumea si s-a facut „atmosfera” ca la circ, dar a fost bine pana la urma. Cea mai zgomotoasa a fost tanti din imaginea 4 , o doamna de mare angajament care, intamplator (sau nu) statea chiar in fata mea.

Cei care ma cunosc cred ca nu ma considera (sau macar sper!) un fitzos si un nesimtit! Totusi, imi permit sa spun ca am mers intr-un autobuz cu mai multi fani Gutza decat am vazut in viata mea asezati laolalta. Si am fost si pe la nunti la viata mea, va jur! Fara a vrea sa o supar pe tanti folosita ca exemplu, cred ca paa si clemele care ii impuiau podoaba capilara aveau mai multi neuroni decat ea! M-am abtinut foarte tare sa am contre cu ea, desi mai aveam putin si o luam si pe ea in brate, nu numai scaunul pe care il dadea cu consecventa pe spate aproape pana il facea pat, peste mine, fara macar sa intrebe ceva. Mi-am permis sa i-l ridic personal de cateva ori, cu tot cu ea, fara a parea deranjata... Atata nesimtire va jur ca nu am mai vazut niciodata!

Pe langa ea, oameni sarmani care se duceau in general in Franta sa castige o paine grea, dar mai buna ca acasa. Ea nu stiu ce „paine” castiga, pentru ca, asa cum am mai spus, am evitat „intimitatile”... Mai ales dupa ce am observat cat de relative sunt acordurile intre subiect si predicat pentru dansa. Fara a fi absolut deloc rasist si in „spiritul” pe care a vrut sa il exprime, o sa citez vorbele colegului de pe scaunul alaturat, la un moment dat: „cioara vopsita”... Cred ca e unul din exemplele vii pentru care, din pacate, suntem aratati cu degetul prin lume...

Pe drum, am mai motait, m-am mai uitat pe geam, am mai ascultat muzica, am mai vazt un film... chestii... oricum, la cei maxim 70 km/h, autocarul nu m-ar fi deranjat nici de la vreo operatie chirurgicala pe care as fi vrut sa o fac...

M-am mai amuzat undeva prin Ungaria, unde am reusit sa observ ca e mai scump sa urinez in Euro decat in lei (poza 5) J

Ma rog, tarziu, dar am ajuns in Luxembourg, am luat trenul si, exact la 40 de ore de la plecarea de acasa, plin de transpiratie si de oboseala, coboram in Differdange, locul in care imi voi petrece ceva vreme de acum inainte.

M-am cazat, am facut un dus (afland astfel ca apa merge, chiar si in Luxembourg, numai daca are chef J ), am vizitat centrul de studii, iar seara am socializat cu cateva colege si cu armata de portughezi de la barul de jos, noi discutand despre noi, portughezii ofticandu-se ca Sporting a luat-o de la Porto (cred ca m-am prins ai cui fani erau J ). Dar despre portughezi si locul in care stau o sa scriu ceva special, la un moment dat, pentru ca am un vag sentiment ca va merita si, mai ales, ca imi vor oferi motive sa mai scriu despre ei. Adevarul e ca, din prima, prezenta lor mi-a adus aminte de casa: zgomotosi, patimasi, circumspecti, dar foarte „ospitalieri” (zambetul de pe fata lor e uneori atat de fals... ca-n Obor)

Mi-e somn... Oricum, acum nu stiu ce as mai fi putut spune. E prima seara aici. Ma incearca un sentiment foarte straniu de singuratate si mi-ar fi placut foarte tare sa impart cu cineva anume patul... Dar asta e! Eu am vrut sa vin aici, trebuie sa si „platesc”. Macar de as „plati” numai eu... L

Acum cine mai e de vina?!...

"O grupare italiana rasista a revendicat incendiul de la Livorno, in care au murit cei 4 copii romani de etnie rroma. Respectiva grupare sustine ca scopul ei e sa-i elimine pe rromii care circula pe teritoriul italian, dandu-le acestora un ultimatum sa paraseasca tara pana pe 14 septembrie." - Libertatea, 20 August 2007

A existat un venerabil jurist, istoric si senator pe viata italian, Norberto Bobbio (1909-2004), care a scris, printre altele, o carticica intitulata "Dreapta si stanga" (Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999). O recomand tuturor. Acolo, Bobbio face, printre altele, si o analiza foarte pertinenta a orientarilor extremismului modern, definirea si diferentierea celor doua directii aparent diametral opuse in conditiile politice globale actuale. Una din concluziile sale este ca, in contextul actual, extremistii de dreapta si cei de stanga nu se mai rafuiesc intre ei, din doua motive simple:
a) sunt prea slabi sa mai poata intretine o astfel de lupta;
b) un asemenea demers nu isi mai gaseste o motivatie suficienta si nici nu ofera perspectiva unei mari realizari (in fond, cui ii pasa astazi ca un grup minoritar de extremisti au ceva impotriva unui alt grup minoritar, care ar avea orientari opuse?! e un fel de rafuiala a doua gasti de cartier din care niciuna nu are cum sa iasa invingatoare).
In aceste conditii, orientarea factiunilor extremiste se concentreaza spre ceea ce ofera un potential maxim de notorietate si o probabilitate cat mai mare de castig cat de mic, adica spre "centru". Astfel, de orice orientare ar fi, extremistii moderni lovesc cat si cum pot in ceea ce se considera unanim a fi politica "echilibrata" de centru! Exploatatori prin definitie ai oricarei situatii de criza, extremistii exagereaza si extrapoleaza anumite evenimente pentru a-si castiga notorietate si a-si revendica legitimitate populara - ei iau pozitie atunci cand autoritatile "sunt incapabile" sa o faca!
Extremismul de astazi este in principal de doua orientari: politic sau faptic. Daca cel politic se limiteaza indeosebi la reactii (uneori vehemente) la nivel declarativ referitoare la unele masuri ale majoritatii, cel faptic se evidentiaza prin faptul ca merge dincolo de declaratii si pune in practica aceasta frustrare a lipsei de reactie corespunzatoare a autoritatilor. In acceptiunea actuala, aceasta forma de extremism este considerata in mare masura sinonima cu terorismul.
Punand problema la modul cel mai cinic cu putinta, unde putea sa reinvie acest curent european decat acolo unde el a luat fiinta?! Si ma refer, evident la fascism, curentul care a lasat urme adanci in istoria Italiei (inclusiv denumirea nationalei de fotbal a Italiei, "squadra azzura", tot de acolo se revendica).
Foarte sinceri fiind, rromii vizati de reactiile dure ale extremistilor italieni nu sunt nici pe departe usa de Biserica! Paginile ziarelor din toata lumea vuiesc de ani de zile cu "ispravile" romanilor (nu neaparat rromi!) de pe cele mai variate meleaguri, oameni plecati "la munca" pe taramuri unde "curge" lapte, miere si portofele...
Ceea ce se intampla acum in Italia nu este decat o consecinta dura dar oarecum fireasca a unei lipse de reactie prompte ale autoritatilor si ale unei legislatii "europene" excesiv de permisive. Aflam din ziare de colonii de astfel de persoane prin mai toate periferiile marilor orase (in special italiene), care traiesc in conditii greu de imaginat (pentru ei, intrucat, de fapt, multi traiau si in Romania la fel). Dar acele colonii au fost tolerate acolo ani si ani de zile. Refuz sa cred ca ani de zile patrulele de carabinieri nu le-au observat...
Un efect de halo al acestui fapt a aparut de ceva vreme si in Romania, unde perceptia ca romanii care au plecat in strainatate si au comis ilegalitati ne-au sifonat semnificativ imaginea si "ne-au facut de rusine" este foarte prezenta. Intr-un studiu la dizertatia mea din 2004 afirmam poate prea dur ca exista si la noi o "fobie sociala" legata de rromi, in dorinta de a lansa un semnal de alarma. Am mai auzit, intre timp si de alte astfel de demersuri, insa toate au ramas la nivel de semnale de alarma! Doamne fereste sa se trezeasca niste baieti "isteti" si de la noi ca pot sa ia si ei atitudine, inspirati de "mentorii" lor italieni!
Nu stiu ce proiecte are Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, dar atata vreme cat singurele momente in care auzim de ei sunt cele in care penalizeaza vreo "deraiere" declarativa a unei persoane publice, fara a se simti si efectele unor actiuni ample de schimbare a mentalitatilor la nivel social, situatia se va deteriora si se va agrava continuu.
Mi-e teama insa ca adoptam si aici atitudinea aceea romaneasca de "las' ca merge si-asa" si "s-o rezolva si asta, cu timpul, de la sine". Sau, si mai bine, "de ce sa ne ocupam noi de asta?! E problema lor!"...
Daca ne facem ca nu vedem furtuna, nu inseamna ca o sa ne si ocoleasca...

Moldoveni si Coca-Cola

Era mai demult o gluma: "Care e asemanarea intre moldoveni si Coca-Cola? Sunt pretutindeni"
Iata ca, trist, se adevereste: In articolul "Migratia muncitorilor ameninta sa arunce in colaps economia" se spune destul de clar: "In Moldova, practic nu exista nici o familie fara macar un membru plecat peste hotare." Iata ca, inca o data, folclorul are dreptate :)

Idee pentru eJobs, BestJobs etc.

Am gasit pe aici ca: "Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane este asimilat unui secretar de stat, cu un salariu de 4.000 de lei." 4.000 RON! 40.000.000 ROL! Nu e un salariu rau deloc... Casa-i casa, masa-i masa... Sofer... Lucrezi o zi pe saptamana, 2-3 ore in week-end si, exceptional, in timpul saptamanii, cand e vreo sarbatoare, dar intotdeauna stiind cu mult timp inainte. Nu exista decat un sef. Fara femeie care sa te cicaleasca... Nu duci gunoiul, nu stergi praful si nici nu speli vasele... Pe caldurile mari din iulie-august nu trebuie sa fii imbracat in negru ca toti, ci in alb, "de vara"...
Nu e un job chiar de neluat in considerare! Unde pot sa aplic si eu? :)

Reclama - sufletul... universului!

Iacata ce mi-a fost dat sa vaz azi pe net:
"OFERTA DE PUBLICITATE PENTRU LUMEA DE DINCOLO

PACHETUL DE BAZA: negociabil

Componente:

- lectura reclamei din presa si/sau descrierea sumara a reclamei televizate

Frecventa: o data pe saptamana

PACHETUL NORMAL negociabil

Componente:

- lectura reclamei de presa, descrierea sa detaliata si relatarea exacta a reclamei de la televizor

- transmiterea altor materiale legate de produsele sau compania dumneavoastra (stiri, evenimente, etc.) Frecventa: de doua ori pe saptamana

PACHETUL PREMIUM: negociabil

Compomente:

- povestirea unor scurte istorii legate de produsul sau compania dumneavoastra, furnizate de catre dumneavoastra

- la alegere, imi puteti furniza alte materiale – cum ar fi documentare, materiale din presa, fotografii despre compania dumneavoastra, pe care ma angajez sa le studiez indeaproape, pentru a le transmite cat mai exact mai departe

- pentru cei care vor sa isi asigure o fidelizare cat mai completa, accept mostre de produs, pentru a putea reda experienta adevarata celor care ma asculta

Frecventa: o data pe saptamana

NOTA:

1. Pentru cei interesati, pachetele publicitare sunt negociabile, in functiile de nevoile si resursele de care dispune fiecare client.
2. Imi rezerv dreptul de a modifica pe parcurs intelegerile stabilite, in functie de dorintele si reactiile lumii de dincolo, cu o informare prealabila de minim o saptamana.

CONTACT

Pentru intrebari sau sugestii ma puteti contacta prin intermediul adresei mele electronice:

maximilianonofrei@publicitatepelumeacealalta.ro.Nu va impacientati si nu insistati daca nu primiti raspuns imediat, caci primesc deja nenumarate mesaje de la voi si, credeti-ma, incerc sa raspund cat mai repede."

Foarte tare! O sa ma gandesc la ce as putea sa imi promovez "dincolo". Am insa cateva intrebari:
1. Exista tarife diferentiate intre "sus" si "jos"?! Cred ca, de exemplu, un banner pentru o zona mai "calda" e mai scump, pentru ca trebuie sa reziste la anumite conditii de mediu, pe cand ceva mai "sus" poate fi si un simplu cearceaf scris cu graffitti.
2. Ce se intampla daca vreau sa fac un demo de produs mai indraznet. De exemplu, as vrea sa demonstrez prin demo beneficiile Durex la RaiTV. M-ar costa mai mult? Stiu ca "pana la Dumnezeu ma mananca sfintii" - asadar se poate, dar ce inseamna asta ca si efort financiar? Trebuie sa imi fac un calcul, sa vad daca rentabilitatea este satisfacatoare...
3. Pot sa promovez detergentul "Axion" in Iad? Dar in Rai?
4. Pot sa ma folosesc de imaginea lui Ion Iliescu pentru a-mi promova produsele?
5. Pot folosi reprezentari artistice ale harului? De pilda: o noua bautura energizanta, RedSpirit sau RedHar (inca nu m-am hotarat), in care o energie fantastica sa transforme pana si ingerii in demoni pentru scurt timp (pana se inchid cluburile).
6. Pentru a promova o crema de polishat pene imi trebuie vreun certificat de conformitate cu niste standarde unanim acceptate?
7. Exista un organism gen CNA "dincolo"?
Mai revin si cu alte intrebari imediat ce mai am! Acum ma intorc la brief-ul pentru polizoarele de ascutit coase :)

CNN: UEFA to investigate Lazio clashes

Articol aparul azi pe CNN

ROME, Italy (Reuters) -- UEFA are to review the Champions League third qualifying round match between Lazio and Dinamo Bucharest which was marred by violence and racist chants, European soccer's governing body said on Wednesday.

Five Romanians were injured in clashes with Lazio fans and one remains in hospital after being stabbed in the side. Inside the ground, Lazio's well-known right wing element chanted racist slogans during Tuesday's 1-1 first leg draw.

Lazio finished the game with nine men after Valon Behrami was sent off for a two-footed challenge and Mutarelli received a second yellow card .

Dinamo's Lucian Goian received a red card for a second bookable offense in injury time.

"We have to await the referee and observer reports before deciding whether to launch and disciplinary action, but we are looking into what went on at Lazio," a UEFA spokesman told reporters.

"If the violence happened outside of the ground then unfortunately that is a matter for the police and authorities in Italy.

"But we had concerns about racism before the game and if that is the case, then as you know we take a zero tolerance approach on racism."

Earlier this month UEFA threatened clubs with expulsion from its prestigious competitions and referees were ordered to stop matches immediately if there was any racist or violent behavior on the pitch or in the stands.

Lazio have been punished by UEFA on three previous occasions over violent and racist behavior, including being forced to play behind closed doors after racist abuse and crowd disturbances during a UEFA Cup in 2004.

"There is no doubt that there is a violent history surrounding Lazio fans and we always seem to have problems. In fact there was a question mark hanging over their stadium before this game," the UEFA spokesman said.

"But UEFA can not deal with this alone, it is a wider, social problem across many countries which needs to be tackled in a very tough way by all the authorities."

Italy has beefed up stadium security following revulsion at the death of a policeman in riots outside a match at Catania in February. The championship was briefly suspended as a warning but violence outside stadiums is still a problem.

A number of last season's European matches were dogged by violence and racism, while UEFA and the European Union are due to deliver a new plan to deal with the upsurge in soccer-related incidents later this year.

Meanwhile, Lazio are trying to stay positive despite their Champions League hopes being hit by a draw and the violence before kickoff.

The Rome club, who made little progress in the close season transfer market due to financial constraints, also had two players sent off in the third qualifying round tie and lost four to injury.

Brazilian defender Emilson Cribari was the worst affected and was due to undergo surgery on his broken jaw on Wednesday, making him doubtful for the second leg on August 28.

"It is all still open. Now we play the match in Romania and I think we have a 50 percent chance of going through," Lazio coach Delio Rossi told reporters.

"We must pick up the dead and injured and we will try just the same."

Rossi's words were unfortunate given the violent scenes outside the Stadio Olimpico.

Trist ce s-a intamplat, dar nu are Dinamo norocul ala sa fie sanctionata Lazio!...

Longevivitate...

Hotnews:
"A murit cea mai batrana persoana din lume
Cea mai batrana persoana din lume, japoneza Yone Minagawa, a murit luni seara, la varsta de 114 ani (...) Titlul lui Minagawa este revendicat de americanca Edna Parker, mai tanara decat aceasta, cu doar 4 luni si 16 zile (...) nascuta pe 20 aprilie 1893. (...) Recordul de longevitate umana este detinut, insa, de frantuzoaica Jeanne Calment, decedata in 1997, la varsta de 122 de ani."

Punem pariu ca nu e asa?! De cand nu ati mai verificat listele electorale de la noi? Punem pariu ca e posibil sa gasim pe acolo persoane contemporane cu pasoptistii?! :)))

La cafea in Romana

Sunt la BCR Caffee in Romana, asteptand sa deschida la o agentie...
Doar ce am fost sa-mi schimb pasaportul si am fost placut impresionat de operativitatea cu care s-a intamplat totul! Iacata ca vorbesc si de bine autoritatile! (sper sa nu imi para rau! :) ) De fapt, initial, am fost incantat de faptul ca lucrurile s-au simplificat si, desi am numai viza de resedinta in capitala (celebrul "flotant"), am putut sa imi fac, pe baza ei, pasaportul in Bucuresti fara a mai fi nevoie sa ma mai duc in localitatea de "bastina" si sa pierd, astfel, 2 zile (una sa depun actele, alta sa imi ridic "docomentul"). Ba mai mult, am nevoie de pasaport mai repede, astfel ca va fi gata in 2 ore... Bine-nteles, contra cost: 100 RON, tarif de "urgenta". Mi se pare normal sa platesc in plus pentru a avea un document mai repede, desi 30 de euro mi se pare destul de mult (practic, inca o data pretul platit pentru eliberarea pasaportului in mod normal) - dar probabil ca logica acestui tarif este tocmai sa fie putin prohibitiv (ma gandesc ca, daca aceasta taxa ar fi de 10 RON, de pilda, toata lumea ar vrea sa isi faca pasaportul in 2 ore si ar fi ceva "deranj" intre functionari).
Carcotas cum sunt, insa, nu pot sa nu fac doua observatii:
1. daca se poate elibera pasaportul si in 2 ore, pentru ce e nevoie de 7 zile, in mod ordinar?! Diferenta de la 2 ore la 7 zile mi se pare destul de mare. Asadar, daca strang putin din... "ceva", functionarii se pot "misca mai cu talent" (e adevarat, contra cost), dar, daca nu exista aceasta supra-taxa, ritmul functionaresc ramane... "romanesc".
2. ce se intampla cu informarea cetateanului?! :) Pe site-ul Directiei Generale de Pasapoarte gasim niste informatii care, iata!, nu prea "se pupa" cu realitatea. Astfel, la "Termenele de eliberare a pasapoartelor" scrie clar: " Termenul pentru eliberarea paşapoartelor simple este de 20 zile lucrătoare. Termenul de soluţionare a cererilor de eliberare a paşapoartelor cu plata tarifului suplimentar de 100 LEI este de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii." Pai, asa cum am mai spus, in regim normal dureaza 7 zile, iar "la urgenta" 2 ore! Tocmai vin de acolo si va jur ca asa e! :) Macar la cuantumul supra-taxei nu e nici o eroare... :)
Sa te tot informezi de pe net in zilele-astea despre documentele necesare unei operatiuni!
Macar cafeaua e buna :)

Saracu'... l-au prins...

Acum ceva vreme, cand aveam proasta inspiratie sa ma tund, ,a luau amicii la misto cumparandu-mi bilete de ratb, sa nu ma mai prinda. Acum, cand e la moda sa ai cat mai putin par, vorba asta a disparut... Citeam undeva, mai demult, despre oamenii aia rai care traiesc prin autobuze, pititi prin unghere, care iti (ra)sar in fata cand nu te astepti, fluturandu-ti o legitimatie si, inevitabil, intrebandu-te cat ai prin buzunar. Ca de, "tre sa manance si gura lui! Oameni suntem, nu?" Am observat ca, de curand, de cand s-au introdus cartelele-alea, ei au nevoie de un dispozitiv destul de masiv pentru a le verifica, lucru care ii face extrem de vizibili pentru cei pentru care cumpararea biletului nu face parte din hobby-urile uzuale, ca sa zic asa.
Totusi: se pare ca mai sunt si indivizi care considera acel aparat agatzat de gatul controlorilor un gadget de ultima ora, uitand ca Apple nu face chestii mai mari de dimensiunea unui buzunar :). Astfel ca inca mai sunt oameni prinsi fara bilet. Ceea ce mi s-a parut frumos si demn de reliefat este ca rau platnicii la amenzi sunt, inevitabil, chemati in instanta. Pana aici... truism. Dar unde credeti ca apar citatiile in instanta pentru respectivii care nu mai vor nici de-ai naibii sa mai puna si ei de-o caramida la sediile alea hidoase?! Ei, bine, asa cum se vede si in poza, pe site-ul ratb :) O banda dinamica ne anunta ce linii nu circula, modificari de traseu si... citatiile blatistilor! Nici nu stiu daca sa mai comentez asta in vreun fel. Mi se pare o idee penibila din fasa...

Fiecare cu stelele lui...

Dincolo de victoria (chinuita) a Stelei de aseara cu polonezii, astazi am primit un link cu nu stiu ce horor-scop. Dupa care m-am apucat sa iau cateva ziare la rand, editiile online, sa vad ce imi prezic astrele:
"Gandul:
Demaraţi un proiect legat de locuinţă, poate aţi găsit voi ceva de meşterit pe-acasă, poate zugrăviţi sau vă apucaţi să zidiţi o casă, cu ajutorul unor muncitori, desigur.
Libertatea:
Influente
Calmul celor din jur va influenteaza pozitiv, cu toate ca mai aveti inca momente in care va simtiti total debusolat.
Jurnalul National:
Dragoste: Sunteţi pe zi ce trece mai cuceritor, iar jumătatea nu vă scapă din ochi. Sănătate: Dacă munciţi mult, aveţi nevoie de vitamine şi de minerale. Carieră: Colegii vă pot ajuta atunci când nu mai puteţi.Se pare că v-aţi încurcat şi nu găsiţi răspunsul dorit la întrebări. În realitate lucrurile par altfel. Exageraţi ca întotdeauna. Cu timpul totul se va rezolva de la sine şi veţi înţelege că în zadar v-aţi făcut griji. Când plecaţi de acasă, luni şi marţi, verificaţi dacă aţi închis bine uşile. Riscaţi ca hoţii să vă viziteze! Aşezarea planetelor, marţi, împiedică lucrurile să decurgă normal. Cel mai bine este să le amânaţi pentru altă zi. Vântul cald vă aduce joi sănătate, iar vineri încercaţi să fiţi mai insistent şi hotărât. Zilele de odihnă sunt favorabile pentru a vă împăca cu persoana dragă, în cazul în care aţi fost certaţi. Veţi fi apreciat dacă aţi face primul pas.
Evenimentul zilei:
In ceea ce priveste chestiunile profesionale, ar fi bine sa fiti mai perseverent daca doriti sa va atingeti tinta. In rest, nu este cazul sa va agitati prea mult. Bazati-va pe intuitie."

M-au spart! Toti! Oricum, rezultatul era previzibil de la inceput, dar chiar atat de variate sa fie predictiile... Practic, destul de putine lucruri ar putea sa nu mi se intample astazi. Bine ca nu zice nimeni nimic de vreun accident mortal! :)

Ce inteligent e domnul Voronin! De ce nu candideaza si la noi?!

Presedintele Vladimir Voronin si IPS Vladimir, Mitropolit al Moldovei, au vizitat, la 10 iulie, manastirea Condrita (...) Voronin a declarat ca singurul partid care a ajutat biserica a fost cel comunist, iar „comunistii de acum nu-s acei care au persecutat biserica, ci cu totul altfel de comunisti. „Nicaieri in Vechiul sau in Noul Testament nu veti gasi nimic de rau despre comunisti”, a mai spus Voronin. El a precizat ca „intre ideologia comunista si doctrina crestina sunt foarte multe asemanari si dupa parerea noastra, a comunistilor, Iisus Hristos a fost primul comunist”. Cand a spus acest lucru, in biserica s-a lasat o liniste de mormant - mitropolitul a zambit, unii preoti au facut o mimica neplacuta, dar nimeni nu a indraznit sa spuna vreun cuvant. (Romanian Global News)
Gresit: o istorie a comunismului ar trebui sa plece de la Adam! Adam a fost primul comunist! El a fost prototipul principiului egalitatii intre oameni, mai ales cand era singur, fara Eva! Odata cu aparitia ei, pentru prima oara in istorie, avantul revolutionar comunist fu infrant de polaritatea de idei specifica societatii ulterioare de tip capitalist (care, asadar, este o chestiune la origine feminina). Ups! De fapt, comunistii nu predau creationismul in scoli, ci darwinismul... Deci nu! Am gresit! Scuze! Maimutza a fost prima fiinta comunista! Si asta cu siguranta inaintea lui Iisus! Dovada: filmul "Planeta maimutelor".
Si e adevarat ca nu exista nici un pasaj in Biblie care sa condamne comunismul. Dimpotriva: sloganul "Nici munca fara paine, nici paine fara munca" isi are origini biblice (II Tesaloniceni 3, 10). Ca si "celebrul" "Crede si nu cerceta"!
In lumina noilor descoperiri de dincolo de Prut, am ajuns la cateva concluzii foarte utile despre alte lucruri importante care nu sunt condamnate de Biblie:
- nazismul;
- fumatul;
- cocaina;
- neacordarea prioritatii de dreapta;
- si, cu voia Dumneavoastra, Domnul Voronin insusi
(am uitat ceva?)

Mea culpa...

Marturisec in fata tuturor: am comis-o! Am participat la un studiu de piata desi nu aveam voie!
Am stat cateva zile sa ma gandesc daca sa spun asta sau nu... Am stat stramb, am judecat drept si am decis sa spun, totusi, pentru ca e strigator la cer. Nu! Nu ca am raspuns la un studiu de piata, desi lucrez in publicitate, ci pentru ca e alarmant ce poate face ISRA Center. Asadar, cred ca acest mesaj se adreseaza SORMA si organelor abilitate ale statului (ce-mi place cum suna "organe" :) ).
Deci (ca sa incep inteligent), ma intorceam obosit acasa acum cateva zile si m-a acostat o tanti pe hol, Alexandra, aflata deja la etajul 2 (eu stau la 3), cu 2 intrebari "Sunteti fumator? Nu ati vrea sa raspundeti la un chestionar?" Instinctual, am vrut sa spun nu. Si nu pentru ca nu aveam chef, ci pentru ca nu eram eligibil (am spus nu si ieri la un studiu similar, dar telefonic). Am masurat-o pe tanti din cap pana-n picioare (nu era cine stie ce exemplar, sa nu fiu inteles gresit) si mi-a scapat un "ok. cum sa nu?!" Am invitat-o la mine (doar nu era sa vorbim pe hol), dupa care si-a scos... "temele": o brosurica de vreo 20 si ceva de pagini cu intrebari, niste cartoane cu desene... A inceput interviul (eram atat de plictisit de aceasta procedura, incat stiam ce trebuie sa raspund ca sa trec de "filtre"). Ma rog... a fost un interviu de o ora jumate (si chiar nu aveam chef sa o tin mai mult in casa), iar la final tanti mi-a spus ca era un chestionar de 40-45 de minute... Va garantez ca poate doar speedy gonzales ar fi facut chestionarul in timpul ala. Era imens! In 45 de minute l-as fi facut doar daca as fi lasat-o pe ea sa completeze ce vrea la cel putin jumatate de chestionar. I-am raspuns pana la un moment dat, cand erau niste afirmatii unde trebuia sa raspund personal, nu sa imi puna ea intrebari. Si chiar am raspuns. Am raspuns pe bune! Si chiar stiu sa raspund la chestionare! Insa am declarat la final ca a durat "doar" 45 de minute, desi durase mai mult... Dar nu asta e problema pe care vreau sa o reclam, ci intrebarile efective, ceea ce doare!
A fost un chestionar pe tigari, asa cum am mai spus. Asta e: sunt vicios, deci pot raspunde. Problema e ca m-am trezit intrebat la imaginea marcilor, de exemplu, care marca e potrivita pentru cei care se apuca de fumat. Am mai fost intrebat care marca de tigari e mai sanatoasa. Care imi inspira mai multa tinerete...
Nu prea am facut eu studii pe tigari cat am lucrat in research, insa stiu ca, pe langa limitarile puse companiilor de tigari in publicitate, exista niste limitari impuse si in cercetare. De exemplu, din cate stiu, un producator de tigari nu poate sa faca o cercetare asupra motivelor care i-ar putea determina pe unii consumatori sa se apuce de fumat, la ce varsta si tot asa... Eu am fost, insa, intrebat de toate aceste lucruri... Piata asta de tigari e foarte ciudata si marturisesc: cred ca e foaaaaarte greu sa faci marketing intr-o companie producatoare de tigari in vremurile astea. Sau foarte plictisitor (iei bani sa stai degeaba).
Ce vreau sa reclam e ca ceea ce m-a intrebat dom'soara aia era ILEGAL! (si nu era vina ei, ca era doar o operatoare de interviu. altii au facut chestionarul!) O firma producatoare de tigari nu poate "proba" astfel de lucruri!
Nu insist cu explicatii sau invinovatiri. Cred ca am fost destul de clar si asa... briefly! Si mai cred si ca nimeni nu se va stresa in vreun fel de acest lucru. E normal: are cineva idee cat impozit incaseaza statul din tigari?! :(

"Nihil sine Deo" - de la "deontologie", desigur :)

O stire mi-a atras astazi atentia in mod deosebit: "Hotie la Teologie", in care decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa e acuzat ca ar fi "incurajat" inlocuirea lucrarii fiului sau la unul din examenele de licenta cu o lucrare "pre-fabricata", astfel incat sarmanul plod decanesc, Cristian, sa termine si el o facultate. Si nu oricare, ci aia condusa de tatuca! Ce ambitii mari o avea baiatul asta sa isi intreaca tatal! :) Doamne fereste!
Delicios insa e finalul articolului: "lucrarea semnata de fiul decanului a fost anulata. Surpriza insa. Ieri, la avizierul facultatii, in dreptul numelui Necula N. Cristian aparea nota 9.10 ca medie finala obtiunuta la examenul de licenta." :) Ce nu inteleg e cuvantul "surpriza"...
Subiectul e atat de frumos, incat nu imi permit sa nu fac cateva comentarii...
Cum a ajuns Prea Cucernicia Sa, parintele Necula, Decan?!
Acum cativa ani (a se citi in genul "a fost odata ca niciodata"), dinastia doljana Cornitescu tinea fraiele Facultatii: Constantin, un om blajin care nu supara pe absolut nimeni, era Decan, iar fratele Emilian, spaima studentilor, preda doua materii, "Arheologie biblica" si "Limba Ebraica", fiind un fin cunoscator al originilor semitice ale limbii romane (nu glumesc!). Cu timpul, insa, in Facultate apare un nou curent de gandire: buzoianismul. Apar si primele manifestari practice ale acestei orientari "revolutionare", inregistrandu-se chiar si anumite conflicte fizice la un moment dat, pana cand inevitabilul s-a produs: schimbarea conducerii si inlocuirea ei cu una noua, tanara, de o alta orientare, mai ancorata in realitatea prezenta...
Noua coalitie Necula-Raduca-Coman-Gabor era pe cai mari. Se schimbase "totul": Necula era un Constantin Cornitescu reloaded, om linistit, calm, vrand parca sa nu incomodeze secretarele in timp ce urlau isterizate la studenti. Vasile Raduca, preot la biserica Kretzulescu (aia de langa Sala Palatului), un om foarte pregatit si de o valoare umana inestimabila (de exemplu, la un examen programat la ora 8 dimineata s-a prezentat la ora 9.30 si, deranjat ca era asteptat de o ora si jumatate si invocand galagia din sala, a binevoit sa paraseasca in tromba facultatea pentru a reveni la ora 13.30 pentru examen, fiind asteptat cu nerabdare de studentii constiinciosi dar lipsiti de obedienta intreg acest timp pe bancile facultatii. Mare om, maaaare caracter!). Constantin Coman, figura cu cea mai mare prestanta de pana acum, preot tanar si de mare viitor, uns cu toate alifiile, se afirmase in umbra fostului Decan, care ii rezervase "privilegiul" de a preda la sectiile secundare ale facultatii. Apropiat cu studentii (indeosebi cu un grup restrans), a incercat sa isi foloseasca acest presupus capital de imagine pentru a-si promova legitimitatea. Si, cu voia Dumneavoastra, (acum) parintele Adrian Gabor (pe atunci nu. doar "civil" si "secular"), care s-a evidentiat prin nenumeratele prelegeri critice la adresa tuturor, de la Patriarhi la femei de serviciu, si la cursuri, si la seminarii, si pe holurile facultatii, si in fata acesteia, si in Biserica... pe scurt, oriunde prindea pe cineva sa il asculte (iar studentii chiar nu aveau de ales). Lui ii este atribuit si acel eveniment amuzant al beligerarii fizice cu Nutu (Anghelina), uzurpatorul subsolului facultatii in scopuri comerciale si meschine. L-am vazut la televizor acum vreun an pe "domnul" Gabor negand acest episod, insa sunt destui martori la instigarile explicite pe care le facea studentilor sa navaleasca peste uzurpatorul din subsol. Noroc ca nu il lua nimeni in serios, ci doar isi lua fiecare portia gratuita de divertisment... Vad pe site-ul facultatii ca a ajuns Secretar Stiintific intre timp...
Cam asta a fost casta care a luat fraiele facultatii acum ceva mai bine de 7 ani... Numar sfant! :)
E o chestiune de principiu legata de Facultatea de Teologie: statutul ei in cadrul Universitatii Bucuresti este similar celui al Bisericii Ortodoxe Romane in Romania: stat in stat. Desi exista o subordonare scriptica, facultatea fiind parte a unui sistem educational fundamentat legal, totusi ea se conduce dupa "legi" proprii, paine si cutitul fiind in mainile catorva persoane. Daca ai o nemultumire, nu ai la cine sa protestezi si, daca ai impertinenta sa mergi mai sus de decanat, la Universitate, pe langa faptul ca nu se baga nimeni sa lamureasca problema si, in final, nu se intampla nimic, statutul reclamantului in cadrul facultatii, fie el student ori profesor, e compromis. Exista o "coalitie neagra", daca pot sa ii spun astfel, bazata pe obedienta absoluta si dictatura. In facultatea aceea nu a exista si nu va exista niciodata o organizatie studenteasca, de exemplu. Pentru ce?! Sa apere, sa militeze pentru ce?! Sa deschizi gura pentru ce?! Poate doar pentru a-ti fi proptit un calus in ea... Singura organizatie studenteasca, fara nici un fel de caracter sindical, ci supusa si instrumentata de anumite personaje influente din facultate, este ASCOR-ul. Imi pare rau sa spun ca, in fapt, este o organizatie fundamentalista ortodoxa. Imi amintesc cum, in timpul facultatii, ca sa umpli o sala la vreo conferinta total neimportanta si neinteresanta, era suficient sa ii inviti pe cei de la ASCOR. Veneau in corpore, pentru ca asa li se spunea... Oastea Domnului... :)
Poate tocmai pentru ca acea facultate functioneaza anacronic cu sistemul de invatamant si cu timpurile in care traim, si calitatea educatiei teologice de acolo este indoielnica. Ca si implicarea sociala care este nula! Tocmai de la o institutie care ar trebui sa incurajeze foarte multe actiuni pe aceasta directie, mai ales cand are o sectie intreaga de "Asistenta sociala". Cum am putea sa ne mai minunam de calitatea absolventilor care sunt aruncati in parohii si isi fixeaza de la instalare obiective "duhovnicesti" cu cat mai multe camere si/sau cat mai multi cai putere?! E o chestiune de prestigiu... e adevarat...
Si iata cum, inca o data, faptele de vitejie petrecute la Facultatea de Teologie din Bucuresti sustin acea idee conform careia Biserica este tinuta in picioare de credinciosi, intrucat preotii sapa zi de zi la temelia ei...

Nici blogu' nu mai e ce-a fost :)

Ei bine, adevarata fiica a mamei Omida are blog. :))) Era si timpul! :)) Asadar,
"Persoanele carora li se intimpla lucruri inexplicabile cat si cei care care cred ca i-a parasit norocul, persoanele care doresc sa intoarca persoana iubita, cei cu dezbinari familiare, declin in afaceri, persoanele care doresc sa-si cunoasca viitorul, atat persoanele care cred ca au probleme venite din farmece, cat si persoanele cu foarte multe boli fara leac, cum ar fi : Epilepsia, Alchoolismul, Impotenta, Depresii, Frica si altele, persoanele care doresc amulete purtatoare de noroc si aparatoare de rau sa apeleze cu toata increderea si rezultatele vor fi garantate suta la suta."
Ne-am scos! :)
Asteptam cu viu intheres si alte personaje sa se alature miscari blogistice: Tom si Jerry, Dorel, microbii si bacteriile exterminate prin reclame si, de ce nu?!, cu voia dumneavoastra, detergentul obisnuit. La mai mare!

Mama ei de gospodina!

Sensul figurat uzual din Dex al cuvantului "cliseu" este de "figura stilistica, expresie etc. banalizata din cauza repetarii excesive". Urasc inceputurile de text cu definitii, fie ele din Dex, fie din nu stiu ce manuale, insa alt inceput nu am fost in stare sa "concep". Asta este, totusi, in linie cu ceea ce vreau sa spun. Chiar ca o manusa...
Ce vreau sa spun: sunt exasperat de "limbajul" de lemn contemporan abordat de reclame! Astfel, unde intorci capul, numai familii fericite, in care ea, femeia, GOSPODINA, joaca rolul decisiv, prezentand tuturor cat de isteata a fost ea ca a ales nu stiu ce produs pentru familia ei si cat de bine o duce toata familia din cauza intelepciunii ei nemarginite. Ce fericiti sunt cu totii!... Jenant...
Imi aduc aminte de o campanie care sustinea foarte sugestiv: "People aren't so stupid! Advertising shouldn't be either!", in care... dar mai bine uitati-va singuri...
M-am saturat sincer de eterna gospodina care are raspunsul la toate! Cand insa acest "mit" se mai intalneste si cu un produs total insipid, in speta, detergentul, dezastrul e iminent! Sincer: e vreo reclama la detergenti care sa va fi placut?! Eu unul nu am vazut nici macar una in care sa spun convins ca oamenii aia chiar au gandit "out of the box" cand au facut-o... Penibil...
Imi dau seama, insa, ca rolul gospodinei e normal sa fie acesta! E... etimologic! :) In slava, "gospodi" inseamna "domn", dar si "Dumnezeu" ("Gospodi po milui"="Doamne miluieste", de exemplu, cu scuzele de rigoare daca am gresit transliteratia). Asadar, "gospo-dina" nu e altceva decat o... "dumnezoaica", o suverana a "gospo-dariei". Si cum un pui de "dumnezoaica" zace in fiecare femeie, mi-e teama ca vom mai vedea reclame frumoase cu housekeeper-itze entuziaste deopotriva dupa un vechi detergent cu o eticheta noua, dupe vreun aliment care ii face copiii mai voinici decat Fat Frumos si/sau Ileana Cosanzeana, dupa caz, sau in extaz admirand un nou sortiment de odorizant de wc...

"Blow away, blow away, shine away..."

Welcome back, Toni Seicaresu!
Intamplator am prins pe TVR2 o emisiune numita "Autostrada TVR" :), ceva gen Tonomatu' lu' Marutza, cred, in care a aparut trupa Krypton care spunea ceva de un nou album, "Ma prefac in ploi". Pana aici, nimic neobisnuit. In fond, asta e treaba unei trupe: sa scoata albume. Noul solist vocal, insa, e Toni Seicarescu, nimeni altul decat solistul cu care Directia 5 a avut primul ei mare succes, prin albumul "Seductie" si piesa omonima. Foarte frumos pentru Toni ca revine intr-o trupa cu ceva mai multa vizibilitate. Multa bafta! (ca factor de amuzament, la link-ul dat mai sus referitor la noul album, apare ca fotografie ce insoteste articolul poza lui Razvan Fodor, care tocmai nu mai e vocal la Krypton :) )
4 lucruri am de mentionat:
- e amuzant ca nu am reusit sa gasesc una bucata poza cu Toni pe net ca sa o postez in blog (adica treci la shooting, omule! :) )
- personal, nu m-au dat pe spate absolut deloc cu cele 3 piese interpretate in emisiunea mai sus citata...
- piesa care da numele albumului suna prea tare a Directia 5 :( (asa mi s-a parut mie)
- sunt curios cat o sa dureze colaborarea intre 2 temperamente atat de diferite, cum sunt Toni si Eugen Mihaescu. Sper sa dureze, dar am niste dubii... Sper sa ma insel...

Manipulare, fie! Da’ sa stim si noi!

Articol azi pe Hotnews:

<< Mit spulberat: barbatii vorbesc la fel de mult ca si femeile

Un articol publicat de revista Science si preluat, vineri, de presa internationala arunca in aer mitul ca femeile sunt mai vorbareste decat barbatii.

Cercetatorii au avut ca grup tinta de studiu 400 de studenti la colegiu, americani si mexicani, inregistrati la fiecare 12 minute si jumatate. A reiesit ca femeile au vorbit, in medie, putin peste 16.000 de cuvinte pe zi, dar nici barbatii nu s-au last mai prejos, apropiindu-se de aceeasi cifra.

In topul guralivilor, potrivit studiului care a durat patru ani, cu 47.000 de cuvinte exprimate intr-o singura zi, au fost trei barbati, arata psihologul Matthias Mehl de la Universitatea din Arizona.

Rezultatele studiului demonteaza afirmatiile potrivit carora femeile ar vorbi de trei ori mai mult decat barbatii. Ideea a fost promovata in 2006 in lucrarea "The Female Brain" de catre Louann Brizendine. El pretindea ca, in timp ce o femeie foloseste 20 000 de cuvinte pe zi, barbatii abia ajung sa rosteasca 7 000 de cuvinte.

Matthias Mehl prezinta si scenariul potrivit caruia s-a ajuns la aceasta conceptie eronata: „ Barbatul vine de la munca seara, dupa ce a folosit cam 6 850 de cuvinte si mai are doar 150 ramase inainte ca sa se relaxeze si sa nu mai vorbeasca. In schimb, femeia isi primeste sotul cu 7 856 ramase neexprimate. De aici porneste toata confuzia”.

Deocamdata nu s-a facut o statistica clara asupra subiectelor pe care prefera sa le discute femeile si barbatii. Totusi s-a observat ca femeile vorbesc mai mult despre relatia de cuplu, iar partenerii lor abordeaza subiecte legate de sport si evolutiile tehnologice. >>

Buuuuuuun... Asadar, deja celebrul "grup de cercetatori americani" strikes again! Apropo: nu am inteles niciodata de ce se tot aduna cercetatorii astia in "grupuri"... De ce nu in echipe, de exemplu... O fi ceva si cu grupurile astea. Sentiment de apartenenta, ceva... cine stie?! poate ei (desi ma indoiesc) :) Le-as recomanda, totusi, sa mai diversifice si sa se mai adune si in clanuri, cirezi, turme s.a.m.d. :)

De departe una din cele mai stringente probleme ale omenirii :), debitul verbal distribuit inegal pe sexe pare sa devina, cum se spune si mai sus, un mit! Egalitatea dintre sexe se manifesta inca o data! :) De dragul exercitiului: admitand ca pana acum ceva vreme femeile ar fi vorbit, in medie, mai mult decat barbatii, cum s-a ajuns la aceasta egalitate? Femeile vorbesc mai putin sau barbatii mai mult? :)

Una din sursele unei analize mai vechi citate de articol, care sustinea ca femeile vorbesc de trei ori mai mult decat barbatii, face un exercitiu logic foarte amuzant si, plecand de la faptul ca femeile au cu preponderenta ocupatii in care implica foarte mult comunicarea, concluzioneaza ca: "We (women) are programmed to talk more because we must, and because we must, we can’t be blamed. Men can write rude rabbit-rabbit songs about us all they like, it is not our fault" :)

Imi amintesc de o gluma veche in care doua femei stau de vorba cateva ore in poarta si, cand sunt intrebate de ce nu intra in casa sa vorbeasca, spun ca se grabesc. Ma mai gandesc si la diferentele semnificative intre facturile de telefon consistente ale unor femei (multe) si sentimentul inutilitatii platii abonamentului de telefon la unii barbati (destul de multi si ei), care isi justifica existenta unui telefon mobil in buzunar in principal prin a avea cum sa fie contactati de... consoarte.

Si imi mai aduc aminte ca sora mea a fost diagnosticata oficial de un medic, la un moment dat, cu "bataturi pe corzile vocale" :) Si mai tin minte ca recomandarea medicului s-a referit in primul rand la repaus vocal, moment in care sora mea a avut o reactie simpla: "pana aici! orice: pastile, injectii, tratamente, dar de tacut nu tac!" :)

Nu stiu, in consecinta, cine vorbeste mai mult, insa nici nu pot sa iau in considerare acest "studiu" mai mult decat ceea ce de fapt: o gluma buna.

Si a fost si Alice Cooper...

Am fost la Bestival. L-am vazut pe Alice Cooper... Vincent Damon Furnier, care, in ceva mai bine de o jumatate de an, va face 60 de ani! (daca nu ma credeti, dati click aici). Cum a fost?!... Interesant. Practic, am crescut cu Alice Cooper, cu Doors, cu Metallica si cu multi-multi altii...

Da, s-a spanzurat si nu, nu a adus ghilotina pe scena, pentru curiosii care nu au fost acolo, dar a fost un concert... super tare! Cei care nu au fost de fata au ce regreta. Nu am fost niciodata un fan declarat al lui, nu ii stiu cantecele pe de rost (asa cum am vazut ca stiau unii dintre cei de pe langa mine), insa chiar a fost un eveniment deosebit. Poate ca e si o umbra de melancolie a unei perioade de liceu frumoase pe acordurile lui, insa cred ca e mai mult decat atat. Cred ca saptamana asta voi "gusta" o portie semnificativa de Alice Cooper. Si, daca tot imi va ramane pe hard disk, cred ca ma voi mai opri, din cand in cand, la un Poison, House of Fire sau, favorita mea, Feed me, Frankestein.

Pieton printre cashchete...

Vi s-a intamplat vreodata sa stati vreun sfert de ora la semafor, din postura de pieton?! Ei bine, mie da! Si sunt departe de a fi pietonul model, care traverseaza doar pe verde si asa mai departe.
Mai deunazi, insa, asteptam cuminte la semafor sa se faca verde, masinile siroind pe strada implacabil in intentia mea de a cuceri celalalt trotoar. In intersectie, un nene! Dansa! Si tot dadea din maini, mai o piruieta, mai un fluieras d'ala de am mai vazut pe la amatorii de muzica house... Si se face verde. Dar masinile continuau sa treaca nervoase, indemnate asiduu de nenea cu cashcheta alba. Vorb'aceea: "cashcheta lui"... arma prostului, ca sa zic asa. In acest mod, am ratat verdele, admirand frumoasele autovehicule blocandu-mi avansarea si obturandu-mi perspectiva trotuarului de vizavi, care intre timp devenise tzelul meu in viatza. Intr-un moment neasteptat de rarefiere a traficului, am o tentativa de a pasi pe carosabilul greu incercat de bolizii care deja devenisera enervantzi: TZZZZZRRRR!!! Noroc ca nu eram singurul care imi permisesem sa am o tentativa temerara de a ma avanta in necunoscutul bitumului incins, ci eram un palc de omuletzi intorsi din drum de gesturile deja isterice ale balerinului de ocazie. Am asteptat urmatorul verde. Si urmatorul, pentru ca scena, intr-un mod aproximativ asemanator, s-a repetat. Trotarul era plin si oamenii incepeau sa murmure (cred ca toti umpleam vreo 2 mertzane, fie ele 104, 336 sau mai stiu eu ce altceva). Un deja coleg de suferinta, probabil client al unui salon de frumusetze cu solar si alte alea, si-a permis si o remarca nu tocmai prietenoasa la adresa inamicului nostru comun, organul (na, c-am zis-o!). Intr-un final, dupa aproximativ un sfert de ora, am dobandit metrul meu patrat din celalalt trotuar, cu o satisfactie asemanatoare unei urinari dupa un timp indelungat de abstinenta, dar cu regretul ca, totusi, atmosfera creata pe vechiul trotoar, cu solidaritatea aceea de moment si cu ridicolul tuturor elementelor de "decor", o pierdusem.
Poate data viitoare...

Pocnitori...

Aseara am vazut filmul lui Nemescu. Frumos... Mi l-au laudat colegii inainte si, dupa spusele lor, ma asteptam la un fel de Forrest Gump romanesc. Nu mi s-a parut... Dimpotriva: mi s-a parut la fel de ironic la adresa potentialilor capsunari romani devoratori de Esmeralda, episodul 385, cat si la adresa militarilor americani "eliberatori". Cea mai importanta scena mi s-a parut cea in care Doiaru si Jones mancau sarmale si se ia lumina, iar Doiaru spune ca asa traiesc si sarbii sub bombardamentele americane, moment exploatat la maxim, vizual, prin reactia foarte "umana" a lui Assante. In rest, tavaleala cu romance dornice de "afirmare" si un hatis birocratic surprins sublim. Ironic de la un capat la altul, filmul mi s-a parut ca surprinde foarte bine un moment critic in existenta romanilor: speranta oarba in eliberarea de catre americani, dublata, totusi, de teama de represalii tot din partea acestora (nimic nu lasa de inteles ca americanii nu i-ar fi tratat la fel ca rusii pe cei care produsesera diverse lucruri pentru nemti), pusa fata in fata cu frustrarea unei asteptari continue dar pasive generata de faptul ca americanii nu au venit, decat, poate, in cinematografe...
Recomand filmul tuturor, din toata inima si sunt sigur ca fiecare va vedea altceva la el! Mi se pare foarte... "romanesc", multe scene fiind destul de greu de gustat si inteles de altii (de exemplu, cand americanii si satenii canta impreuna slagarul de mare angajament "dusmanii-mi poarta pica"). Sunt multe... foarte multe de spus despre acest film. Cred ca o sa il revad in curand, macar si pentru exercitiul de a vedea ce altceva o sa vad atunci la el.
Pacat de Nemescu...

Hop si eu!

K! Recunosc: ieri nu existam pe acest blog si acum sunt la a 17-a postare. Nu, nu am avut vreo zi deosebit de "creativa" sau in care sa nu am deloc ce face si nici nu mi-am transcris notitele din jurnal (nu neaparat ca ar fi rau... habar n-am! numai ca nu am jurnal! :) ). Doar ca mi-am "transferat blogul de pe yahoo 360 la un loc mai... serios, ca sa zic asa. Am avut surpriza sa merg, din aproape-n aproape, din "amici" in "amici" pe yahoo 360 si am descoperit lucruri foarte ciudate despre cititorii de blog de acolo. Nici nu ma mir ca aveam peste 1200 de vizualizari pe luna, din postura de quasi-anonim, ca sa zic asa. Asa ca m-am suparat, mi-am luat jucariile si am plecat. Am decis ca pe yahoo sa postez glumitze de 2 lei primite pe email, iar aici lucruri ceva mai serioase, ca sa zic asa. Voi vedea ce-mi va iesi...

Politica pe net

Aveam si noi pana acum un spatiu mai apolitic decat altele, daca pot sa spun asa : internetul… Dar gata! S-a dus si asta...

In preajma referendumului, a vuit tzava de net ca Geoana si-a facut blog (http://mirceageoana.blogspot.com/). Si atat a ramas, ca de pe 9 mai n-a mai binevoit sa scrie. O sa se reapuce, cu siguranta, inainte de campanie.

Bloguri mai au George Copos (http://copos.fzr.ro), Zsolt Nagy (http://www.zsoltnagy.ro), Ioan Mircea Pascu (http://blogs.news365.ro/Europolis), Cristian Boureanu (http://www.boureanu.ro) – asta e site personal, dar are incorporat si un blog pe care, intampmator sau nu, a pus un mesaj chiar astazi. Site-uri de politicieni mai exista (www.basescu.ro, www.danvoiculescu.ro, www.dacianasarbu.ro samd), dar fara bloguri...

De astazi, insa, o alta figura proeminenta a politichiei ne loveste cu blogul sau, si anume Adriaaaaaaaan Nastaseeeeee http://nastase.wordpress.com (multzam de informatie, Doina!). A postat deja cateva textulete foarte scurte, intre care cateva “enervari” ale sale pe nu stiu ce articole de presa, fara a face vreun comentariu. In mesajul de inceput, fostul nostru prim ministru zice cam asa: “Astazi e prima zi pe blog. O sa va spun, din cand in cand, ce gandesc.Si, mai ales, ce ma enerveaza.” Asadar, o sa avem ocazia sa urmarim real time frustrarile domnului Nastase exprimate intr-un mod foarte natural (sper!). Sa o vad si p’asta!

O singura observatie as avea la blog: cam multe felicitari si nimic negativ... Cei care s-au mai dat pe net in ultimii ani ma inteleg cand afirm ca atza de la aceasta cusatura e prea alba! :)
La mai mare!

P.S. Am "uitat" sa mentionez: a aparut si clona: http://bombonel.wordpress.com :))))))))
Ce repede se misca unii! :) Or fi votanti PSD? :))))

Cred ca circula un virus…

Paste aproximativ o luna voi fi, pentru a cincea sau a sasea oara, "vacaler de oroare" pentru un amic foarte bun... Il pierd si pe el... :)

Intre 20 si 30 de ani, lumea incepe sa se insoare... Si se tot insoara... Si nu le mai trece :) Nu arareori, in discutiile cu vechii amici la o bere, apare inevitabil un subiect: “tu cate nunti ai vara asta?” De parca ar fi o corvoada. Pentru mai multe asemenea evenimente in aceeasi perioada, poate fi un "deranj" financiar consistent, dar, personal, incerc sa evit aceasta perspectiva atunci cand in discutie sunt amici foarte buni... Asemenea discutii nu prea isi au sensul...

Incerc, de fiecare data, sa ma bucur de bucuria fiecaruia - nu stiu ce-i asteapta :) ! Si chiar ma bucur sincer: ne intalnim multi prieteni, ne simtim bine, incercam sa depasim granita formala a momentului si ne dezlantuim in felul nostru. Peste asta, doi oameni la care tinem cu totii s-au hotarat sa faca pasul asta si e o senzatie speciala, pe care numai in acele momente o poti trai, de a admira un demers si, cateodata, un adevarat “curaj”! E chiar frumos!

Insa, sincer fiind, nu stiu daca ma bucur de bucuria lor, de momentul frumos prin care trec, sau pentru ca eu nu am ajuns acolo! Am “scapat”, pana acum, desi am fost chiar foarte aproape. Si m-am bucurat foarte tare ca am scapat! Exista un farmec al traiului si dincolo de limitele conventionale ale unui cuplu, asa cum exista si o magie a "singuratatii-n doi".

Acum ma incearca iar sentimentul ala de “ce se intampla?!”, lipsit de orice forma de formalism si complezenta. Si ma intreb iar daca nu circula un virus care ii indeamna pe unii sa faca acest pas :). Nu e nici un virus, insa! E doar inca un prieten bun care, folosind un limbaj de lemn, “se aseaza la casa lui” - de fapt, la casa lor!

Vreau sa fie frumos la nunta lor! :) Abia astept! Casa de piatra!